UN INTERVIU LUAT AUTORULUI "INTELIGENTEI MATERIEI", Dumitru Constantin
Ducan - fost sef la neurologie la Spitalul Militar .
D.C. Dulcan:" În spatele tuturor lucrurilor e Dumnezeu".
E medic neurolog şi psihiatru, doctor în ştiinţe medicale, bun cunoscător
al filosofiei ştiinţei şi pionier în scrierile din domeniul conştiinţei.O
minte strălucită, cu o curiozitate ştiinţifică ieşită din comun, care nu
încetează să caute răspuns la marile întrebări ale existenţei. Nu doar
distincţiile medicale internaţionale i-au adus recunoaşterea, cişi curajul
de a răsturna viziunea materialistă asupra lumii, demonstrând, într-o carte
publicată prima oară în 1981, că există o "minte universală", care
ordonează şi coordonează toate lucrurile din jur. "Inteligenţa materiei",
cartea care a bulversat lumea ştiinţifică românească, a fost bestsellerul
acelor ani. Au existat chiar voci care au considerat-o demnă de premiul
Nobel. Ascensiunea ei a fost curmată brusc de regimul comunist, speriat
de ideile prea îndrăzneţe pe care le susţinea. A fost retrasă de la
Premiul Academiei Române, care i s-a înmânat abia la a doua ediţie, în
1992. După mai bine de trei decenii de la apariţie, cele mai multe din
intuiţiile domnului profesor Dulcan au fost confirmate de ştiinţa
actuală. Dacă destinul cărţii i-ar fi fost favorabil şi ar fi beneficiat la
timp de o traducere, numele lui Dumitru Constantin Dulcan ne-ar fi
reprezentat azi la nivel internaţional, aşezat cu mândrie alături de al
celorlalţi trei mari promotori ai Noii Spiritualităţi: Stanislav Grof, Ervin
Laszlo şi Peter Russell.
Dimineaţă de vară.....
- Domnule doctor, vă propun să pornim pe firul biografiei. Întreaga dvs.
viaţă aţi dedicat-o studiului. Ce v-a condus spre ceea ce sunteţi astăzi?
Aţi simţit fascinaţia pentru cunoaştere de mic?
- De foarte mic. Îmi amintesc o dimineaţă de vară din satul meu argeşean,
Mârghia. Eram copil. Dormisem pe prispă şi
m-am trezit cu faţa spre răsărit. Cerul avea o culoare înnebunitor de
frumoasă şi, privindu-l, mi se părea că mi se adresează, că vrea să-mi
spună, uite, exist! Existam, dar nu ştiam ce sens are viaţa. Eram prea mic
ca să-mi pot răspunde. Dar mi-am propus atunci să aflu. Ştiu că pare de
necrezut, dar de la vârsta aceea, mi-am făcut, pas cu pas, un program de
instruire pe care nu l-am mai abandonat niciodată.
- Aţi studiat medicina. De ce, dintre toate disciplinele, aţi ales tocmai
neurologia?
- Era parte din planul făcut în copilărie. Am intuit de mic că medicina îmi
poate oferi ceea ce eu nu puteam afla doar din cărţi. Iar neurologia mă
ajuta să descifrez complexitatea creierului uman. Creierul e cel care deţine
misterul
întregii noastre existenţe. Înţelegând creierul, înţelegem în bună parte
funcţionalitatea organismului viu. După absolvirea Medicinei, am urmat însă
şi cursuri serale de iniţiere muzicală, de istoria culturii şi
civilizaţiei. Am citit
fizică, matematică, istoria religiilor şi filosofie. Şcoala îmi impunea
concepţia ei materialistă, religiile îmi spuneau că
există un Dumnezeu. N-aveam decât o finalitate în toate căutările mele:
să aflu cine are dreptate şi să răspund întrebării din copilărie: cine sunt
eu? După ce am terminat facultatea, căutând să văd dacă e adevărat ce
postulează ştiinţa, cum că lumea anorganică (pietrele, apa) face la un
moment dat saltul spre lumea organică (spre viu), într-o seară a anului
1976, am avut revelaţia răspunsului. Dacă nu introducem în această ecuaţie
o raţiune de dincolo de
noi, pietrele niciodată n-or să ajungă Adam şi Eva.
-Există o inteligenţă a materiei, Premiul de Excelenţă "Excelsior" oferit
de cotidianul Argeşul 2009- O revelaţie care a dus, patru ani mai târziu, la
apariţia "Inteligenţei materiei". Cartea a făcut vâlvă la vremea ei prin
teoriile pe care le propunea. I-aţi putea rezuma conţinutul pentru
cititorii revistei noastre?
- Dacă ar trebui să rezum într-o frază ce am scris în cartea asta, aş spune
aşa: există o inteligenţă a materiei. Orice manifestare din univers,
începând de la macrocosmos şi până la microcosmos, are ca substrat o
inteligenţă. De pildă, doi atomi de hidrogen şi unul de oxigen vor da
întotdeauna o moleculă de apă, nu altceva. Până şi particulele, cuantele,
au un rudiment de inteligenţă al lor. Exact asta încerc să arăt în cele
peste 300 de pagini ale cărţii, survolând toate
sursele de informaţie accesibile, de la ştiinţă la religie, de la
experimentul de laborator la experienţa personală ca medic neurolog. Cu
alte cuvinte, demonstrez că în spatele tuturor lucrurilor se află
Dumnezeu. Ca să scriu această carte, am citit materia multor discipline
universitare. Astăzi, bazându-mă pe o cunoaştere ştiinţifică, pot afirma
cu certitudine că lucrurile nu au pornit dintr-o întâmplare şi viaţa nu e
accidentală pe pământ, aşa cum spun manualele de
biologie. Ba mai mult, afirm că universul se sprijină pe legi morale. Am
ajuns la concluzia că şi creierul respectă un cod etic, un cod moral,
similar cu al marilor religii. Cum ştim asta? Iată un experiment. La
începutul anilor 2000, la Universitatea Wisconsin, s-au făcut cercetări pe
călugări tibetani. S-a constatat că la emoţiile pozitive - empatie,
respect, admiraţie etc - se activa o arie din lobul frontal stâng, în timp
ce trăirea sentimentelor negative activa o arie din lobul frontal drept. În
consecinţă, creierul face o distincţie între bine şi rău. Dar creierul e o
masă de carne şi nu are cum să facă selecţia între bine şi rău doar prin
sine. E clar că există o conştiinţă care face această triere, iar ea se
supune la rândul ei unei legi morale, altfel cum ar face-o? Deci, legea lui
Dumnezeu este legea Binelui. Dar poate argumentul acesta nu e suficient
ca să înţelegeţi de ce universul e construit pe tiparul Binelui. Vă dau
alt exemplu, la
nivel de chimie: gândurile negative la nivel de chimie a sângelui
determină în corp un viraj spre aciditate (care înseamnă îmbătrânire,
boală, degenerescenţă). Faptele pozitive şi senine duc corpul către un ph
alcalin, care se traduce prin longevitate şi vitalitate. Până şi ADN-ul
nostru face diferenţa între bine şi rău. S-a luat o probă de ADN de la un
individ, a fost dusă la distanţă şi monitorizată prin mijloace de
laborator. Asupra individului s-au exercitat diverse influenţe, negative
sau pozitive. La cele negative, spirala ADN-ului se contracta, la cele
pozitive se decontracta. Până şi în ADN-ul nostru sunt înscrise premisele
sănătăţii şi bolii. Devenim ceea ce gândim.
- Boala e prin urmare rezultatul tuturor influenţelor negative?
- Venim pe pământ pentru a evolua, dar prin erori repetate ne creăm nişte
dezechilibre, nişte energii negative, care nasc suferinţa. Suferinţa este
rezultatul comportamentului nostru, care a ajuns, de-a lungul secolelor, să
fie într-un mare dezacord cu biologia noastră şi cu legile fiinţării
noastre. N-am fost creaţi de Dumnezeu să suferim, biologia noastră o
demonstrează: avem nevoie de fericire. În concluzie, devenim ceea ce
gândim, sănătoşi sau bolnavi, fericiţi sau nefericiţi. Chiar şi la nivelul
creierului, înnoirea celulelor noastre nervoase este favorizată de o gândire
constructivă, optimistă şi este inhibată de agresivitate, furie şi
depresie. Orice emoţie negativă blochează celulele sistemului imunitar
pentru cinci, şase ore. Asta înseamnă că un gând de invidie, de răutate, un
necaz ne lasă organismul fără apărare pentru câteva ore. Ştim din
descoperirile fizicii cuantice că orice gând are un substrat de câmp, acest
câmp are efect de dispersie, se propagă în spaţiu. Când ne gândim insistent
la un lucru, îl creăm în planul de dincolo de noi, iar el se întoarce la
noi. Putem, deci, face rău cu un gând, nu numai nouă, ci şi celorlalţi din
jur şi întreg universului. Am avut ocazia să verific şi în practică
lucrurile astea. Pacienţii optimişti, ferm convinşi că se vor vindeca, îşi
ajutau organismul să lupte cu boala şi chiar se recuperau. Ceilalţi,
pesimiştii care se plângeau în permanenţă, se otrăveau cu propriile
gânduri, iar starea lor se deteriora. Îmi pare rău că nu am avut resurse
financiare să-mi fac un sanatoriu, în care să le vorbesc bolnavilor despre
boala lor şi despre comportamentul care duce la vindecare. A învinge boala
înseamnă, în primul rând, a o înţelege şi a nu te revolta contra ei.
- Autosugestia e foarte la modă în ziua de azi. Credeţi şi dvs. că am putea
fi mai sănătoşi doar prin puterea gândului?
- Sunt şi boli care ne sunt date ca lecţii. Dar în cele mai multe cazuri,
bolile noastre au cauze spirituale: invidia, răutatea, competiţia acerbă,
egoismul şi dorinţa de răzbunare, la care se adaugă frica şi stresul
generat de o societate
ultratehnologizată. Stresul înseamnă moartea celulei. Încă de la anul
1000, Avicenna a făcut un experiment şi a pus un miel într-o cuşcă lângă
cuşca unui lup. Mielul a murit, pur şi simplu, de frică. Când ne e frică, nu
se mai secretă
chimia necesară şi celula moare. Pe termen lung, asta înseamnă scleroze,
boli degenerative, Parkinson şi demenţă. Ce să mai vorbim despre faptul că
epoca noastră e una din epocile cu cele mai multe cazuri de depresii şi
suicid. Ştiaţi că depresia este unul din factorii care favorizează apariţia
bolii Alzheimer? Depresia este o otravă pentru organism. Ca să răspund însă
la întrebare, ar trebui să înţelegem că nu ne putem păstra sănătatea decât
gândind şi făcând binele, pentru a fi în armonie cu universul. Iisus avea
dreptate când îndemna pe fiecare să-şi iubească aproapele ca pe sine
însuşi.
"Când crezi, îţi mobilizezi toate mecanismele de vindecare"
- Faptul că aţi demonstrat ştiinţific existenţa lui Dumnezeu v-a întărit şi
mai mult credinţa? V-aţi apropiat şi mai mult de Hristos?
- Eu nu cred în Iisus doar pentru că aşa am fost educat de părinţi. Sunt un
intelectual trecut prin şcoli, care a căutat să-şi explice lumea. Dar dintre
toate marile spirite care au trăit pe Terra (Buda, Confucius, Pitagora
etc) Iisus are cea mai perfectă acoperire ştiinţifică. Am luat rând pe rând
toate noţiunile predicate de el şi toate pot fi explicate în termenii
ştiinţelor actuale. Vă dau doar un exemplu. Ce înseamnă iertarea? Din punct
de vedere spiritual, înseamnă pace şi armonie. Din punct de vedere
ştiinţific, prin iertare, la nivel de ADN, modelul negativ este pur şi
simplu şters şi se instalează în corp o bună chimie şi un echilibru
energetic. E fantastic, e pur şi simplu ca resetarea unui computer. Despre
puterea credinţei, am vorbit deja. Iisus ar fi putut zice "eu te-am
vindecat", dar a ales să spună "credinţa ta te-a vindecat". Când crezi, îţi
mobilizezi toate mecanismele de vindecare. Dar a şti că Dumnezeu există nu
e totul. Doar religia îţi dă trăirea emoţiei transformatoare, acea
deschidere a sufletului prin care trăieşti cu adevărat relaţia cu Dumnezeu.
Nu doar mersul la biserică e important, ci şi puterea rugăciunii pe care o
poţi face oriunde.
- Mai sunt oare canoanele şi dogmele Bisericii în acord cu spiritul
vremurilor noastre?
- Din păcate, istoria ne dovedeşte că şi ştiinţa a greşit, negându-l pe
Dumnezeu, şi Biserica a greşit, arzându-l pe Giordano Bruno pe rug sau
condamnându-l pe Galilei. 200 de ani i-au trebuit Bisericii să accepte că
pământul se
învârte în jurul soarelui şi nu invers. În viitor, ştiinţa şi religia
trebuie să-şi dea mâna, să se întâlnească la jumătate de drum, pentru a
ajunge la o singură teorie care explică lumea. Orice excludere a unei părţi
sau aducere la exagerare a alteia duce la rigiditate sau fanatism.
Fundamentaliştii susţin că la Dumnezeu nu se ajunge decât pe o singură cale.
Şi
totuşi, Dumnezeu însuşi ne spune prin o mie de surse că drumurile spre el
sunt nenumărate. Vârful muntelui e unul
singur, indiferent pe ce versant îl urci. Până la urmă, religiile vor
ajunge la o concordie universală. Nu este admisibil să spun că, dacă eu
sunt ortodox, iar tu catolic, eu sunt agreat de Dumnezeu, şi tu nu.
- Criza lumii de azi nu e şi o criză a spiritului?"Omenirea se îndreaptă
spre o nouă conştiinţă"
- Criza lumii actuale este în primul rând o criză morală, pentru că
oamenii nu ştiu cine sunt cu adevărat. Omenirea se îndreaptă spre o nouă
conştiinţă, spre o nouă umanitate. Suntem într-un moment de cotitură. În
următorii 10, 15 ani, vom ajunge în cu totul altă lume, o lume a
spiritualităţii.Această aliniere a planetelor care s-a produs acum nu e
doar un detaliu de ordinul amuzamentului catastrofic. Este o realitate
astronomică. N-o să ne crească cinci mâini, cu siguranţă! Schimbările vor
fi la nivel de conştiinţă. Intrăm într-o zonă de energie cu o frecvenţă
mult mai înaltă decât cea în care eram. Asta va produce mutaţii
fundamentale în creier şi la nivel de ADN. Deja s-au făcut teste pe un lot
de copii născuţi între 1982-1983 şi s-a constatat că nivelul lor de
inteligenţă e mult peste nivelul stabilit anterior pentru
genii. Se crede şi că ADN-ul nostru ar putea să ajungă, în plan
energetic, la 36 de spirale în loc de 2. Lumea viitoare va fi a
spiritualităţii şi a celor supradotaţi. Aproape îmi pare rău ca nu am
vârsta s-o mai trăiesc.
"Îi mulţumesc lui Dumnezeu că nu m-a făcut o frunză"
- V-aţi dedicat întreaga viaţă eforturilor de a cunoaşte. A meritat? Se
spune că atunci când înţelegi totul, viaţa devine mai tristă.
- Din contră, cunoaşterea aduce cea mai mare bucurie. Ea aduce adevărul
despre tine. E exact cum spune Iisus, "şi veţi cunoaşte adevărul, iar
adevărul vă va face liberi". Să înţelegi lumea îţi aduce o eliberare enormă
de erori de
gândire şi prejudecăţi. Îţi dă bucuria de a descoperi singur resorturi şi
corespondenţe. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că nu m-a făcut o frunză, o piatră
sau un câine. Că mi-a dat posibilitatea să fiu om şi să ajung să ştiu ceea
ce ştiu. E extraordinar să poţi afla cine eşti, de unde vii şi încotro te
duci.
- Şi cine suntem noi, oamenii? Poate ştiinţa de azi să răspundă la o
întrebare cu care filosofia se chinuie de milenii?
- Suntem conştiinţă întrupată şi suntem nemuritori. Timpul nostru în raport
cu timpul de dincolo este doar o clipă
fără importanţă. Venim de undeva şi plecăm spre altceva, viaţa pe Pământ e
doar o scurtă vizită, lecţie pentru evoluţia noastră. Facem cu toţii parte
dintr-un plan divin şi suntem trimişi aici cu o misiune. Venim cu un bagaj
de talente şi predispoziţii care servesc misiunii noastre pe pământ. Despre
lucrurile acestea putem afla mai multe de la cei care au traversat
experienţa morţii clinice.
- Aţi întâlnit, în practica dvs. medicală, cazuri de moarte clinică? Ce
ne spune experienţa lor?
- Experienţa morţii clinice pledează pentru existenţa unei alte
dimensiuni, spirituală, în univers, dincolo de cea a lumii de pe Pământ,
în care trăim adevărata noastră viaţă. Cei care au trecut prin moartea
clinică şi au descris lumea de
dincolo vorbesc despre întâlnirea cu o Fiinţă de Lumină, pe care o
asimilează cu Dumnezeu.
- Dacă suntem nemuritori, de ce ne e atât de frică de moarte?
(Constantin Dumitru Dulcan - caricatură de B. Petry)
- Pentru că nu cunoaştem adevărul despre noi şi credem că totul începe şi
se sfârşeşte pe Pământ. Moartea e
experienţa conştiinţei care trece din planul fizic în planul spiritual.
M-am întrebat mult timp de ce murim. De ce ne uzăm fizic, dacă energia
fundamentală, cuantică, este infinită şi nu se consumă? Am înţeles târziu
că aici suntem doar la o şcoală, iar corpul e uniforma necesară aici.
Numai întrupaţi în carne şi oase avem senzaţiile tuturor lucrurilor.
Implicarea simţurilor e necesară lecţiei pe care o avem de învăţat.
Moartea e trecerea în altă dimensiune, care e cea mai fericită.
- După mai bine de patru decenii de practică medicală în neurologie şi
psihiatrie, creierul uman vă mai ascunde vreo taină?
- Creierul păstrează încă multe enigme. El este receptorul conştiinţei
sau, altfel spus, al lui Dumnezeu într-un sens mai larg.Facem o
encefalogramă şi nu distingem decât o linie sinuoasă a activităţii electrice
a creierului, dar nici o singură volută nu ne spune că ea înseamnă un
cuvânt anume sau un gând. Cum transcende informaţia din planul
fiziologic în planul conştiinţei rămâne de neînţeles. De aceea am fost
printre primii care au îndrăznit să afirme că nu conştiinţa e produsul
creierului, ci creierul este produsul conştiinţei. Creierul nostru e
doar un receptor. Aşa se explică cum ne reamintim tot înainte de
moarte, în filmul vieţii, deşi la bătrâneţe uităm o mulţime de lucruri.
Neuronii îmbătrânesc şi mor, sunt ca un radio defect care nu mai
recepţionează undele. Memoria însă nu se pierde, e undeva în
câmpul informaţional de deasupra. Vă daţi seama ce mister e în noi?
"Dacă m-am născut în România, înseamnă că trebuie să fiu aici"
- Să trecem şi la cele lumeşti. Aţi avut multe ecouri în Occident, după
apariţia cărţii "Inteligenţa materiei". Cu toate astea, nu aţi emigrat. V-am
găsit la Sinaia, într-un mic birou cu vedere spre munte. În locul
deschiderii, aţi ales izolarea.
- Când am scris Inteligenţa materiei, am plecat pe drumul ăsta de unul
singur, într-o ţară cu un regim opresiv, unde numai de libera circulaţie a
ideilor nu putea fi vorba. Ulterior am aflat că în Statele Unite se
organizau întâlniri de specialişti care puneau aceleaşi probleme. Am avut o
singură dorinţă atunci, în 1981, să nu fiu depăşit în cunoaştere, măcar până
în anul 2000. Şi nu numai că n-am fost, dar mai sunt încă lucruri de scris
şi demonstrat. De rămas, aş fi putut rămâne la Paris , în 1986. N-am
făcut-o pentru că sunt legat afectiv de pământul şi de neamul meu. Şi din
conştiinţa faptului că, dacă m-am născut în România, înseamnă că
trebuie să fiu aici. Profesor sunt, o maşină am, o casă am. Ce-mi mai
trebuie? Aşa cum înţeleg eu lucrurile în universul ăsta, singura mea
referinţă e acolo sus. Mai departe nu ţine de mine.
- Aţi practicat medicina, aţi scris, aţi studiat, aţi participat la
congrese şi conferinţe. Unde a mai încăput între toate astea şi viaţa de
familie?
- Toate vacanţele mele mi-am chinuit soţia şi fiul. Eu stăteam să lucrez,
în timp ce ea stătea cu copilul singură. Mi-a spus cu tristeţe, imediat după
căsătorie: "Credeam şi eu că eşti un om normal."La Casa Oamenilor de
Ştiinţă, alături de colegi academicieni. M-a iertat între timp şi m-a şi
ajutat foarte mult în ceea ce am făcut. Şi acum lucrez în acelaşi ritm. Mă
aşez la 8 dimineaţa pe scaun şi mă mai ridic după ce s-a lăsat noaptea. În
Bucureşti n-aş putea face asta,
fiindcă sunt prea multe lucruri care îmi distrag atenţia. Înainte să mă
apuc să scriu "Inteligenţa...", am stat mult şi m-am gândit dacă să mă
angajez sau nu la un travaliu imens, riscând să-mi pierd cei mai frumoşi
ani, între 30 şi 40, pentru un succes incert. Şi totuşi mi-am zis că merită.
Nimic nu reuşeşte cu adevărat dacă nu faci sacrificii. Bucuriile pe care le
trăiesc acum îmi demonstrează că am pariat corect.
Asosit momentul de a lasa biblia sa vorbeasca!Criza prin care trece omenirea este un motiv serios pentru a determina familiarizarea noastra cu marile taine ale Scripturii si cu solutiile pe care aceasta le poate aduce
Postări populare
-
Cali tăţile de vindecător ale lui S.N. Lazarev sunt binecunoscute în Rusia ,S.U.A, Israel si alte state europene. Recunoscut iniţial, pent...
-
Numerele care indica o datorie karmica sunt 13, 14, 16 si 19. Aceste numere dispun de o semnificatie aparte atunci cand le regasim i...
-
٠ S.N.Lazarev, savant – psiholog, lucreaza cu structurile subtile ale biocampului uman si cerceteaza faptele generalizandu-le. In urma...
-
Prin prisma informatiei acumulate ca urmare a lecturarii cartilor colectiei "DIAGNOSTICAREA KARMEI",prezint in continuare cauzele...
-
Draga cititorule, Te invit sa citesti -"Evanghelia eseniana a pacii"- un manuscript stravechi(tradus din engleza), minunat cu inv...
-
Conform legii ierarhizarii spiritelor in functie de energia si luminozitatea fiecaruia-universul spiritual, avand forma unui con,este a...
-
Simbolul de credinta sau Crezul este infatisarea pe scurt a invataturii pe care crestinul ortodox trebuie sa o cunoasca,s-o primeasca si cu...
-
REANCARNAREA SI DESTINUL(KARMA) Acest subiect naste multe controverse Unii cu un anumit nivel de spiritualitate ,pe baza analizei...
-
In "Evanghelia Eseniana A Pacii" (cuprinde i nvataturile lui Hristos pt a trai in armonie cu legile naturii sau altfel spus ,secre...
-
CARE ESTE SENSUL VIETII OMULUI PE PAMANT ? Preocupat de aceasta intrebare fundamentala,din studiul efectuat am desprins o serie de c...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu