CANTAREA CANTARILOR

Potrivit traditiei ebraice, titlul este dat de primele doua cuvinte ale cartii: Shir Hashirim(in latina Canticum Canticorum)-Cantarea Cantarilor, adica cea mai valoroasa dintre multele cantari ale lui Solomon(1 Regi 4,32) Pentru cei mai multi dintre cititorii cartii Cantarea cantarilor, ramane o mare enigma prezenta acesteia in canonul Sfintei Scripturi si nu putini ridica din sprancene a mirare afland ca tocmai aceasta carte a Bibliei era citita la templu si in sinagogile evreiesti in cadrul marii sarbatori a Pastelui
Intregul cantec este, la prima citire, simpla poveste de dragoste dintre Solomon si tarancuta din nordul Palestinei, poveste frumoasa, terminata frumos Cantarea cantarilor ilustreaza, insa, si dragoste lui Dumnezeu pentru poporul Sau Tipologia nu este deloc ciudata Relatia dintre Dumnezeu si poporul legamantului mai este prezentata si in alte pasaje ale Scripturii prin legatura dintre sot si sotie(Isaia 54,2;2 Corinteni 11,2) Acum este logica prezenta acestui cant de dragoste intre cartile Bibliei si tot logica este si citirea lui la marea sarbatoare a eliberarii Mai sunt inca multe intrebari care asteapta raspuns,una dintre ele fiind: pana  unde merge cu analogia Solomon/sulamita-Dumnezeu/poporul Sau?
Pentru a raspunde la aceasta intrebare si la multe altele, este necesara o trecere in revista a diferitelor metode de interpretare a cartii Cantarea Cantarilor

1.INTERPRETAREA NATURALISTA, PROFANA

Sustine ca avem de-a face cu o poveste orientala de dragoste si atata tot, poveste al carei singur merit este incarcatura de emotie lirica si sufleteasca Este prezentarea idealului divin al iubirii,fiind, astfel, un tratat de instruire maritala a tinerilor, nici vorba de vreo asociere cu dragostea lui Dumnezeu pentru poporul Sau
Privind lucrurile asa, ramane o enigma prezenta si, mai mult, locul privilegiat al cartii intre scrierile sacre ale Scripturii
Marele exeget Teodor din Antiohia(350-428 d.Hr.), in tinerete prieten cu Sfantul Ioan Gura de Aur si , mai tarziu, episcop de Mopsuetia, in Cilicia, este precursorul acestei metode hermeneutice in interpretarea acestei carti, avand cativa urmasi in Renastere Din comentariul lui la Cantarea cantarilor s-au pastrat doar patru citate, suficient insa pentru a cunoaste principiile lui calauzitoare

2.INTERPRETAREA ALEGORICA

Pornind de la principiile specifice acestei metode hermeneutice, evreii au vazut in Cantarea cantarilor doar ilustrarea dragostei lui Dumnezeu pentru Israel, iar crestinii dragostea lui Hristos pentru Biserica Personajele prezente in carte (Solomon si sulamita) sunt neimportante si irelevante
Inceputurile alegorizarii Scripturii in biserica crestina pot fi trasate inapoi in timp pana la scoala din Alexandria si la reprezentantul ei de seama, Origen(184-254 d.Hr.) Sistemul alegoriei s-a nascut din fuziunea dintre filosofia greaca si crestinism Ca o ilustrare a urmarilor aplicarii acestei metode pentru a interpreta Cantarea cantarilor, oferim in continuare cateva exemple, deja clasice, de alegorizare: obrajii sunamitei-crestinii neevrei si faptele bune;lantisorul ei de aur-credinta;nardul(parfumul)-renasterea omenirii; parul miresei, asemeni unei turme de capre-convertirea la crestinism a popoarelor; cele 80 de sotii ale lui Solomon-admiterea neevreilor in Biserica lui Dumnezeu; ombilicul sunamitei-paharul din care sorb toti cei insetati dupa salvarea lui Dumnezeu(vezi Matei 5,6); sanii tinerei-Vechiul si Noul Testament Exemplele de mai sus ilustreaza deserviciul pe care il aduce Bibliei aplicarea metodei alegoriei Pe langa tragi-comicele asocieri, care stirbesc din autoritatea si demnitatea Cuvantului lui Dumnezeu, exista inca un pericol mai mare Daca Scriptura este  taram al alegoriei, de ce sa nu interpretam si porunca "Sa nu comiti adulter", ca insemnand "Sa nu bei ulei de masline", iar porunca "Sa nu ucizi" ca
"Sa nu asculti muzica pe stomacul gol"? Ce autoritate normativa mai are Biblia? Nici una. Sfanta Scriptura ajunge la cheremul interpretului ei , care o dezbraca de divin si ii imbraca mesajul in omenescul si dupa gustul propriei imaginatii

3.INTERPRETAREA TIPOLOGICA

Aceasta pastreaza, spre deosebire de interpretarea alegorica, fundalul istoric al scrierii, astfel incat pasajul nu este rupt din context si fortat sa transmita un mesaj pe care autorul sau nu l-a intentionat
Interpretand textul dupa principiile de bun simt ale interpretarii tipologice, afirmam ca in Cantarea cantarilor este descrisa povestea de iubire dintre Solomon si frumoasa sulamita, iar Solomon devine un simbol al iubirii lui Dumnezeu pentru poporul legamantului
Avem in fata un poem cu dezvoltare neliniara si neprogresiva, sinuos si arborescent Timpul este razlet, un amestec de prezent si trecut, de amintiri si dorinte, de intamplari si de vise altcandva visate, un zbucium fericit al carui ton urca si coboara, se schimba, se repeta ,revine
Iubirea din Cantarea cantarilor se rosteste in in cuvintele Cantarii cantarilor si nu exista decat prin ele Cum este iubirea din acest poem? Desavarsita in intensitatea si daruirea ei, impartasita pana la  a nu se sti intotdeauna bine cine vorbeste despre cine Cu toate cautarile si chemarile ei, iubirea din Cantarea cantarilor este mereu  implinita in esenta ei, o iubire fericita cu o putere care o face sa fie o iubire fara moarte Iar daca iubitii isi spun ca sunt bolnavi de iubire, este doar un fel de a spune ca in iubirea lor este sanatate dinamica si nu tanguire si febra maligna In lumea lor sunt munti si vai, pe care curg paraie, unde isi au salasul lei si leoparzi; munti inalti, de pe care iubita este rugata sa isi coboare privirea Lumea e plina de gradini,livezi si vii, totul este rodnic si nici desertul nu este arid Baldachinul regelui se arata nu venind ca un vartej de nisip, ci ca un stalp de miresme Spatiul e plin de vietati: nu numai lei si leoparzi, dar si vulpi si porumbei tineri, unii odihnindu-se pe apele line ale unui lac E plin  si de turme de oi: unele vin de la scaldatoare, altele pasc printre crini E trandafirul din Saron, sunt crinii vailor si crinii care cresc printre spini cum se inalta, in frumusetea ei, iubita
Singurul lucru care se petrece este iubirea, dar nu intr-o poveste cu sir, ci in intamplari razlete, care se rotesc in jurul unui ax nevazut Nu stim bine niciodata daca cel ce vorbeste isi rosteste propriile-i cuvinte sau le citeaza pe ale celuilalt, daca vorbesc unul despre altul fiind amandoi de fata sau doar monologheaza fiecare in singuratate, poate vorbind in gand, poate in vis,poate inganandu-se Iubitii isi sunt cand aproape, bucurandu-se de dragostea lor, intr-o hoinareala nocturna, cand sunt departe, cautandu-se in puterea noptii.Iubitul vine, pandeste la fereastra, atinge clanta, apoi nu se mai afla nicaieri, irosit in intuneric,iar iubita, ratacind prin cetate, este brutalizata de paznicii noptii Si toate acestea se produc deodata, desi se vede limpede ca nimic dinauntru sau dinafara nu-i va putea desface din iubirea lor
Aceasta este Cantarea cantarilor Este poezie, poezie de dragoste Prezenta ei in Scripturi nu este nicidecum intamplatoare(2 Timotei 3,16-17) Dumnezeu a ales sa Isi asocieze Numele si descoperirea de Sine cu acest imn al iubirii curate si asta spune mult Spune mult si despre iubire, spune mult si despre Dumnezeu
Incolo, sa ne bucuram mintea si sufletul de poezie, de iubire si bineanteles de recunostinta