Reancarnarea si destinul(karma)

REANCARNAREA SI DESTINUL(KARMA) 

     Acest subiect naste multe controverse Unii cu un anumit nivel de spiritualitate ,pe baza analizei proprii vieti admit existenta reancarnarii sufletului si actioneaza in vederea echilibrarii sortii(destin,karma) Multi altii insa asteapta dovezi stiintifice  Raspunzand la o conversatie cu Rajiv Mehrotra, autorul volumului « Dalai Lama : Despre fericire, viata si multe altele » , dupa afirmatia ca budismul este deschis investigarii stiintifice, Dalai Lama spune ca daca stiinta presupune investigarea a ceva ce poate fi masurat sau calculat, conceptul despre « mental » sau « despre sine » nu poate fi masurat Din punct de vedere budist stiinta este inca in acest domeniu limitata : mintea si constiinta se afla in afara domeniului stiintific actual La intrebarea  daca ar fi dispus  sa nu mai creada in reancarnare daca  ar exista dovezi, a raspuns transant Da ; din punct de vedere budist daca un experiment stiintific sau o investigatie ar demonstra fara nici o urma de indoiala, cu o exactitate de suta la suta , atunci ar trebui acceptat acest lucru Dar va exista intotdeauna un element de mister

Pentru ca ne-am referit la Dalai Lama,un fapt evident privind reancarnarea,poate fi si modalitatea de descoperire a copilului in care se reantrupeaza sufletul viitorului Dalai Lama  Printre alte verificari la care este supus,copilului i se pun in fata mai multe obiecte printre care si cateva care au aprtinut fostului Dalai Lama ;daca alege cu precizie aceste obiecte, copilul a trecut si acest test si este declarat oficial ca viitorul Dalai Lama

Cautand sa ma documentez despre subiect,am gasit pe site-ul www.esoterism.ro articolul intitulat « Reincarnarea si karma «  care in opinia mea este cuprinzator si ca atare il reproduc in continuare ,integral :

« Reincarnarea inseamna revenirea sufletului pe Pamint, intr-un nou trup, in alte conditii decit in viata anterioara-tara, familie, profesie , destin,--potrivit legilor karmice.
Prin karma se intelege un ansamblu de cauze si efecte, potrivit carora este programat destinul uman. In viata orice om traieste intr-un anumit fel, infaptuieste diverse actiuni, bune sau rele. In alta viata, va culege ce a semanat, in sensul ca va suporta consecintele gindurilor si faptelor lui, pozitive sau negative.Acest ciclu karmic are ca scop evolutia sufletului, prin insusirea unor lectii de viata. Karma nu trebuie interpreatata ca o pedeapsa neaparat, ci ca suma unor lectii inca neinvatate pe lungul drum al sinelui catre desavirsire.
Legea Karmei este una dintre cele 7 Legi Universale, numite si Legile Kybalionului, legi imuabile.
Inca din vechi timpuri, in "Cartea tibetana a mortilor" se povestea despre reincarnare, iar in textile vedice "Katha Upanisad" si "Bhagavad-Gita" erau bine explicate principiile reincarnarii. Se spune ca trupul este doar un vehicul pentru suflet, nu se indentifica cu Eul real, se degradeaza in timp, si piere, in timp ce sufletul sau spiritul nu moare niciodata, este etern, supravietuieste corpului fizic, si se poate incarna in alt corp, pentru o alta viata.
Prin moarte, sufletul nu face altceva decit sa se debaraseze de corpul muritor degradat, ca de niste haine vechi, si se imbraca din nou, in haine noi-alt trup tinar-si se supune astfel ciclului nesfirsit de morti si renasteri.
Cu toate ca Legea Karmei este implacabila, exista sanse de a ne elibera de ciclul ei prin atingerea unui inalt nivel de evolutie si desavirsire sufleteasca, constientizind Eul superior, profund. Astfel vom incepe sa intelegem problemele existentei pamintesti-viata, boala, batrinetea, moartea-considerate ca suferinte. Dar tocmai prin aceste suferinte sufletul evolueaza, pentru ca ele constituie cele mai bune stimulente pentru dezvoltarea facultatilor spirituale latente. Astfel ca iata, toate greutatile vietii isi au o justificare, pentru ca scopul oricarei incarnari este permanenta educatie si invatare.
In Grecia antica, Socrate, Pitagora , Platon, credeau in reincarnarea si evolutia sufletului, iar Misterele includeau reincarnarea in doctrina lor.
Iudaismul, crestinismul si islamismul faceau dese referiri in cartile lor sfinte la acest subiect, cu toate ca nu recunosc oficial existenta reincarnarii.
La inceput, in Biblie existau numeroase referiri la acest subiect, insa in Evul Mediu s-a interzis acest lucru(in anul 533 d.Chr. imparatul roman Justinian- desi nu era inaltime bisericeasca  a convocat al doilea Sinod al Constantinopolului  unde s-a emis un edict care respingea teoria vietii anterioare sau reancarnarii, desi Iisus atribuia acestei teorii o mare importanta)suprimindu-se pasaje intregi din Biblie, ca si din alte scrieri sfinte  ( Dar si acum in Biblie,se vorbeste de reancarnare : Matei 17,10-13 ;Ioan 3. 3,7 ; Ioan 9,1-3 ;Efeseni 1 :4 ; Apocalipsa 3.12  n.ns) .  Aceasta s-a facut cu scopul de amagire a oamenilor cum ca n-ar fi responsabili de propria soarta si toate necazurile s-ar intampla din cauze externe(pt a fi mai usor manipulati ,exploatati etc)  Asa slabiciunile si temerile oamenilor pot fi exploatate si folosite impotriva lor Nu degeaba puterile bisericesti i-au umanizat permanent pe fondatorii, profetii si sfintii tuturor invataturilor din marile religii ale lumii astfel incat credinciosii sa lase in seama lor raspunderea pt propria viata si pt ceea ce se intampla in jur Oamenii sunt controlati si  prin indiferenta fata de cunoastere(alaturi de energie si hrana) Daca oamenii ar cunoaste ca sunt raspunzatori, bisericile,sectele drogurile si-ar pierde importanta Fara frica nici o credinta nu ar exista! "Cine nu se teme de diavol n-are nevoie nici de Dumnezeu"(Umberto Eco-" In numele trandafirului").                              "Pacatul adevarat" este renuntarea la propria noastra responsabilitate, raspunderea pt crearea noastra Totusi au existat preocupari ale unor oameni luminati precum Origene sau ale unor societati secrete ca rozacrucianismul, francmasoneria, cabala, care mentineau vie ideea reincarnarii.
In timpul Renasterii, Giordano Bruno era convins ca sufletul poate migra dintr-un corp in altul, iar in secolul luminilor Voltaire , scria despre aceste lucruri.
Multi oameni luminati -Napoleon I, Tolstoi, Balzac, Goethe, Victor Hugo, Lamartine, Gauguin, Jack London, Franklin, Karl Jung, Edgar Cayce,--- au crezut cu tarie in relitatea reincarnarii, iar anumite miscari ca transcendentalismul , si-au fundametat doctrina pe acest principiu.
In zilele noastre, multi cercetatori, oameni de stiinta, medici, terapeuti, scriitori, s-au ocupat de aceasta problema. Rudolf Steiner, Raymond Moody, Elizabeth Kubler-Ross, Francois Brune, Serghei Lazarev, Patrick Drouot, conferintele si scrierile lor au aratat existenta indubitabila a acestui fenomen atit de prost inteles de oameni. La noi in tara , Scarlat Demetrescu a explicat pe intelesul tuturor in cartea "Din tainele vietii si ale Universului" , ce este reincarnarea.
Toti acesti autori au relatat despre cazuri de personae supuse regresiei hipnotice care au ajuns in exlporarile lor, dincolo de pragul reincarnarii actuale, astfel putindu-se corecta probleme fizice, psihice si mentale care au aparut in aceasta viata. Tot la fel se explica si sentimental de "Déja vu", pe care l-am trait multi dintre noi, adica recunoasterea unor locuri prin care nu am fost in aceasta viata si intalnirea cu personae pe care nu le-am cunoscut, dar le recunoastem.
De aceea trebuie ca noi sa ne intelegem destinul, sa ne asumam greselile, esecurile , succesele, sa ne analizam sentimentele si actiunile, relatiile cu cei din jur, pentru a ne putea echilibra spiritual, pentru a invata si evolua.Destinul scoate la iveala cu acuratete toate situatiile care nu au fost parcurse corect si din nou le da , intr-o dimensiune amplificata
Mediumul American Edgar Cayce facea in transa " lecturi" ale vietilor trecute ale solicitantilor, doctori de renume ca Raymond Moody, au studiat manifestarile de moarte clinica in care s-au aflat pacientii lor-asa numitele Near Death Experiences-incercind sa afle ce se intimpla cu sufletul dupa moarte. Din miile de marturii a reiesit ca imediat dupa moarte pacientii au vazut un tunel cu o mare lumina la capat, intrind astfel intr-o alta dimensiune, cea spirituala, fiind intimpinati acolo de rude, prieteni, cunoscuti, ghizi spirituali si alte fiinte de lumina, energetice, fara corp, care au murit de mult in viata terestra si au venit acum sa intimpine sufletul nou sosit si sa il indrume in noua lui ipostaza de viata. Toti pacientii au povestit despre o lume desavirsita, multa iubire si bunatate, armonie si impacare deplina. Ajuns aici sufletul isi revede viata si face bilantul celor bune si celor rele, dorind sa repare greselile facute, fiind indrumat si pregatit intens, pentru ca in cele din urma sa revina la reincarnare intr-un alt corp si in alte conditii, in functie de scopurile evolutive urmarite.
In acest fel se ajunge uneori ca un suflet sa doresca conditii grele de viata, corp imperfect, tocmai pentru a se maturiza si a-si plati datoriile karmice.
Tot ceea ce suntem am devenit intr-o perioada de sute de vieti Din toate aceste experiente de viata am adunat intelepciunea care ne-a ajutat sa ne formam unicitatea si frumusetea Daca totusi unii sustin ca viata pamanteasca este una singura, cum se explica, de exemplu,faptul ca acum 10 ani s-a nascut intr-o familie saraca de tarani ai uni mic sat din nordul Chinei, un baietel care a reusit la varsta de cinci ani sa-si sustina bacalaureatul cu elogii? De unde avea atatea cunostinte? De la oamenii din jurul lui cu siguranta nu, deoarece acestia nu stiau sa citeasca si sa scrie, cu atat mai putin sa rezolve formule matematice extrem de complicate sau sa vorbeasca mai multe limbi straine Acest tanar a adus constient stiinta sa din vietile anterioare In Orientul Indepartat cazuri ca acestea nu mai sunt o raritate
In lumea spirituala fiecare suflet are memoria totala a tuturor vietilor sale anterioare, dar la reincarnare aceasta se sterge si apare o amnezie tocmai pentru a nu influienta destinul si calea aleasa de acel suflet in scopul evolutiei si desavirsirii.
Daca nu ar fi acesta amnezie, viata noastra ar fi un iad, amintindu-ne de vieti in care am torturat, am ucis, am facut rele, lucruri care ne-ar impiedica sa ne alegem constient un alt viitor. O data am fost bogati, o data saraci, o data sfinti, o data calai, o data genii, o data idioti, o data femei, o data barbati , astfel ca sufletul mereu pus intr-o alta ipostaza invata, se desavirseste si evolueaza neincetat, ca la o scoala.
Sufletele, dupa gradul lor de evolutie pot opta sau nu pentru destinul din noua viata in sensul ca: unui suflet mai putin evoluat, i se impune prin Legea karmei viata pe care o va duce, un suflet mai evoluat are anumite posibilitati de alegere si este indrumat, iar un suflet superior revine la reincarnare de obicei la dorinta lui pentru a-i ajuta pe oameni, reamintindu-le prin viata lui, faptele lui, invataturile lui de desavisirea la care trebuie sa ajunga.
Cunoasterea faptului ca ai forta sa controlezi ceea ce se intampla in viata ta  prezenta si de a te bucura de multele placeri si provocari ale existentei fizice, iti da constienta si siguranta ca tu esti stapanul destinului tau
Sub diferitele denumiri sub care a fost cunoscuta de-a lungul timpului-metempsihoza, transmigrare, palingenezie-respinsa de religiile crestina, ebraica, musulmana, dar admisa de toate celelalte religii, reancarnearea ramine marea redescoperire a timpurilor noastre
In concluzie, asa cum iubirea nu poate fi dovedita cu un aparat, nici reancarnarea nu poate fi demonstrata. Ar fi absurd sa sustinem ca iubirea nu exista pentru ca nu o pot dovedi. Cineva care a aflat iubirea, stie ca ea exista si nu are nevoie de nici o dovada stiintifica
La fel reancarnarea. Ar fi la fel de absurd sa sustinem ca nu exista cand atatia oameni in lume au propriile dovezi prin reminescente naturale, intamplari de dupa moarte s.a. Foarte probabil ca se va putea dovedi candva si stiintific, totusi a existat de la inceput 
Thorwald Dethlefsen explica:
"Atrai inseamna a invata, indiferent daca individul accepta sau nu Viata are grija, conform legilor si cu dreptate incoruptibila, ca fiecare sa invete lucrurile pe care vrea sa le accepte cel mai putin si fata de care manifesta cea mai mare opozitie Considerand viata fara motivul reancarnarii, am putea sa ne indoim cu adevarat de sensul ei Este clar ca nu tuturor oamenilor le sunt repartizate in viata aceleasi puncte de pornire -si acesta nu este cu siguranta pricina societatii Din punct de vedere religios sau ateist este destul de greu sa explici cuiva, fara ideea reancarnarii, de ce tocmai el a vazut lumina" celei mai bune lumi" ,mut sau schiop, mutilat sau debil Chiar o indicatie cu privire la "vrerea lui Dumnezeu" este putin potrivita sa transmita sentimentul de sens al existentei Cautarea sensului vietii este o necesitate fundamentala Abia cand omul este pregatit sa desfaca aceasta viata din izolarea unicitatii si sa se recunoasca membru al unui lung lant, va invata sa inteleaga sensul si echitatea " destinului"Pentru ca soarta unei vieti este rezultatul procesului de invatare de pana acum in totalitatea sa " ('Schicksal als Chance,pag 204")

Sensul vietii omului pe pamant

  CARE ESTE SENSUL VIETII OMULUI PE PAMANT ?
Preocupat de aceasta intrebare fundamentala,din studiul efectuat am desprins o serie  de concluzii, astfel :
. Nu am fost creati din intamplare,numai pentru a supravietui, existam intr-un sistem universal care ghideaza transformarile fizice ale Sinelui intr-un anumit scop Aceasta e vocea sufletelor noastre care ne spune ca avem o personalitate nemuritoare Sufletele noastre sunt create de un Creator care plaseaza starea de pace absoluta in mod deliberat la un nivel greu accesibil, pentru ca noi sa ne straduim mai mult sa o atingem  Invatam din greseli. Absenta trasaturilor  pozitive ne arata defectele fundamentale ale naturii noastre Ceea ce nu este bun ne testeaza, altfel nu am avea o motivatie de a imbunatati lumea prin noi insine si de a ne masura dezvoltarea
. Traim intr-o lume intentionat imperfecta. Fiecare fiinta inteligenta de pe Pamant are propriul sau set de imperfectiuni ce trebuie armonizate Daca divinitatea noastra nu este cea mai buna, din cauza folosirii suferintei ca un instrument de invatare, noi tot trebuie s-o acceptam ca pe cea mai buna pe care o avem si sa consideram propria noastra existenta ca pe un dar divin De-a lungul vietii ,soarta(karma) noastra e stabilita in asa fel incat nici o incercare sa nu fie mai grea decat putem suporta
.  Dorinta Creatorului  este de a se exprima pe sine prin nasterea noastra Prin existenta noastra   ca suflete ,perfectiunea Creatorului este intretinuta si imbogatita prin faptul ca isi imparte cu noi posibilitatea de a ajunge la perfectiune si ca aceasta este extensia maxima  a sa insasi
Creatorul creeaza in mod deliberat SUFLETE IMPERFECTE si forme de viata imperfecte, pentru aceste supraveghind ce se intampla spre a se extinde el insusi ! Trebuie sa mori de foame pentru a aprecia cu adevarat hrana, sa-ti fie frig pentru a intelege binefacerea caldurii si sa fii copil pentru a intelege valoarea parintilor. Transformarea ne da scop Daca SURSA nu ar crea suflete pentru a creste si a se dezvolta, energia sa sublima s-ar micsora din lipsa de expresie Un proverb din Persia Antica spune : »Creatorul fiind binele absolut si prin urmare ,frumosul absolut, natura frumosului e de a dori sa se manifeste »
. Multi oameni cred ca viata lor urmeaza un plan Acceptand ceea ce ne e sortit pe drumul vietii drept « voia lui Dumnezeu », nu inseamna ca existenta noastra trebuie inchisa intr-un determinism spiritual in care sa ne supunem unui destin inefabil Daca totul ar fi fost predestinat, n-ar mai exista nici scop si nici dreptate pentru stradania noastra Cand suntem loviti de adversitati, nu se asteapta de la noi sa ne dam in laturi, abordand o atitudine  fatalista si sa nu luptam sa imbunatatim situatia , facand schimbari la fata locului(care implica riscuri) Aceste ocazii pot veni in momente care nu ne convin E posibil sa nu actionam, dar provocarea si sansa sunt acolo si ne asteapta Astfel, destinul karmic inseamna ca nu suntem chiar blocati in evenimente pe care nu le putem controla Inseamna ca avem lectii karmice si responsabilitati
Dar orice ni s-ar intampla in viata- fericirea sau suferinta noastra nu reflecta nici o binecuvantare, nici o tradare din partea lui Dumnezeu. Noi suntem stapanii destinului nostru :
          -ne nastem pentru a evolua si a ne perfectiona personalitatile,prin cele trei metode principale : cunoasterea continua de informatii stiintifice despre Lumea noastra, o intensa activitate creatoare cu obiect material ori spiritual si o severa perfectiune morala(deoarece purtam in noi balastul unor insusiri negative : agresivitatea,ura, violenta,frica,lenea intelectuala si fizica,irationalitate in luarea deciziilor de actiune, etc ) Intrucat se asteapta de la noi  suflete de calitate superioara, rezultate ale desavarsirii spirituale,noi trebuie sa ne curatam creierul emotional de aceasta zestre negativa, mostenita genetic ori achizitionata din societatea imperfecta in care traim
         -ne nastem si  sa traim o viata sanatoasa, prospera , fericita si cat mai indelungata  aici, in aceasta lume
         -viata fiecaruia dintre noi are un ses pozitiv, in pofida inegalitatilor native si capatate in familie sau in societate(nu ne nastem egal inzestrati psihic si fizic ;nu ne nastem in familii cu posibilitati economice si culturale egale ; nu suntem ajutati in mod egal de noroc si nu suntem loviti in mod egal de ghinioane) Dar aceste inegalitati nu sunt fatale si imuabile, nu ne condamna neaparat la o viata de ratati. Le putem invinge pe toate, cu ajutorul unor cunostinte stiintifice si al unei activitati creatoare eficiente
Deci astfel raspunde teoria optimista, la intrebarea cu privire la sensul vietii noastre pe pamant Mai concis –fiecare viata este un miracol, un eveniment deosebit de fericit care ne scoate din nefiinta si ne da posibilitatea sa traim toate bucuriile, inainte de a pleca in alte lumi(conceptie confirmata stiintific de catre cei din moarte clinica)
In contradictie,teoria pesimista  sustine ca viata este un sir de suferinte si ispasirea pacatului primordial,conceptie care ignora faptul  ca omul  cu gandurile si faptele sale este fauritorul propriului destin
Dar sa analizam in continuare si mesajul celei mai raspandite carti din lume, Biblia cu privire la sensul vietii pamantene
Iubirea motiveaza toate actiunile lui Dumnezeu, caci Dumnezeu este iubire(1 Ioan 4,8) Am fost creati nu doar pentru a-L iubi, ci si pentru a fi obiectul  iubirii Lui
Pentru a_l iubi pe Dumnezeu, ne revin o serie de obligatii :
       -Ingrijirea propriului trup    Crestinii au datoria si privilegiul de a-si dezvolta forta mintii si forta bratelor, agerimea intelectuala si puterea fizica Facand astfel, ei Il slavesc pe Creatorul lor si se pot dovedi o mai mare binecuvantare pentru semenii lor
      -Incurajarea aptitudinilor  Avem cu totii diferite inzestrari, diferite talente si avem de ales daca vrem sa le punem sau nu in slujba Celui care, de fapt , ni le-a oferit Duhul Sfant ofera inzestrari spirituale fiecarui credincios ; nu toti credinciosii primesc aceleasi daruri Apostolul Pavel spunea ca Duhul da unuia intelepciune, altuia cunostinta, altuia ccredinta, altuia darul minunilor, altuia darul proorociei, altuia darul de a cerceta duhurile, altuia darul vorbirii in limbi si altuia darul talmacirii limbilor « Dar toate aceste lucruri le face unul si acelasi Duh, care da fiecaruia cum voieste »(1 Corinteni 12,11) Trebuie sa cultivam darurile pe care Duhul Sfant ni le-a dat fiecaruia, pentru a le inmulti(vezi Matei 25)
     -Administrarea timpului  Biblia ne avertizeaza sa nu ne purtam , »ca niste neantelepti », ci  ca niste intelepti : rascumparand vremea, « caci zilele sunt rele » (Efeseni 5,15-16) Pentru ca timpul este darul lui Dumnezeu, fiecare moment este pretios El ne este dat pentru a investi in cele vesnice, nu in cele trecatoare Administrarea credincioasa a timpului inseamna folosirea clipei pentru a ne apropia de Dumnezeu, pentru a face bine aproapelui, pentru a implini voia lui Hristos, aceea de a vesti Evanghelia
    -Administrarea bunurilor materiale  Dumnezeu le-a dat primilor nostri parinti responsabilitatea de a supune pamantul, stapanind peste tot ce este pe el « Al Domnului este pamantul cu tot ce este pe el, lumea si cei ce o locuiesc »(Psalmii 24,1) Suntem administratori ai bunurilor lui Dumnezeu care ne-a incredintat , capacitatile si mijloacele materiale, binecuvantarile pamantului si resursele lui si suntem raspunzatori fata de El pentru buna lor utilizare Administrarea este un privilegiu acordat noua de Dumnezeu pentru desavarsirea caracterului, pentru biruinta asupra egoismului si a lacomiei
    -Responsabilitate pentru mediul inconjurator  Dumnezeu i-a asezat pe Adam si Eva intr-o gradina(Geneza 2,8) Ei trebuiau sa o ingrijeasca si sa o pazeasca( Geneza 1,28) Si noi suntem responsabili de habitatul natural, oferit noua de Dumnezeu
    -Creati pentru a relationa  Tot asa cum cele trei persoane ale Dumnezeirii sunt unite intr-o comuniune plina de iubire, tot astfel si noi am fost creati pentru comuniunea pe care o gasim in prietenie si in casatorie(Geneza 2,18) In aceste legaturi, noi avem ocazia de a trai pentru altii Afi uman inseamna a fi orientat spre relatii si spre comunicare Dezvoltarea acestei componente a chipului lui Dumnezeu este o parte integranta  a armoniei imparatiei divine
    -Creati  cu posibilitatea  conditionata a nemuririi  La creatiune ,primilor nostri parinti le-a fost data nemurirea, pastrarea ei fiind conditionata de ascultare Calcarea poruncii care le interzicea sa manance din pomul cunostintei binelui si raului,avea sa duca la moarte Asa suntem mostenitori ai pacatului stramosesc,ce poate fi inlaturat doar prin mantuirea sufletului  SI ACEASTA A DEVENIT  ADEVARATA MISIUNE A OMULUI CREDINCIOS   Iata ce scrie Ellen White in « Tragedia veacurilor »(pag 350) « Nici un adevar nu este mai clar aratat in Biblie ca acela ca Dumnezeu, prin Duhul Sau cel Sfant, conduce in mod deosebit pe slujitorii Sai de pe pamant, in marile miscari pentru a face sa inainteze lucrarea de mantuire Oamenii sunt instrumente in mana lui Dumnezeu, folositi de El pentru implinirea planurilor sale de har si de mila Fiecare are o parte de indeplinit ; fiecaruia ii este acordata o masura de lumina, adaptata la nevoile trupului sau si indestulatoare  spre a-l face in stare sa indeplineasca lucrarea pe care Dumnezeu i-a dat s-o faca Cu toate acestea, nici un om, oricat ar fi fost el onorat de cer, n-a ajuns la o intelegere deplina a marelui Plan de Mantuire sau chiar la o apreciere desavarsita  a planului divin in lucrarea timpului sau Oamenii nu inteleg pe deplin ce ar dori Dumnezeu sa aduca la indeplinire prin lucraea  pe care le-o da de facut ; ei nu inteleg sub toate aspecteleei solia pe care o rostesc in numele Sau »
Cum putem avea o viata plina de sens si de satisfactii ? Datorita situatiei sale privilegiate, Solomon a fost cel mai in masura  sa caute raspunsul la aceasta intrebare Avand o avere imensa si fiind neantrecut in intelepciune si in putere, el a putut sa vada daca adevarata fericire  provine din aceste lucruri S-a bucurat din plin de lucrurile materiale, s-a casatorit cu multe femei frumoase si a avut la dispozitie cele mai bune forme de destindere Arealizat mari lucrari de constructii Astudiat scrierile inteleptilor Dar ce a constatat el ? « Totul este desertaciune ! » , a spus Solomon Insa el  a mai inteles un adevar profund » Iata concluzia  a tot ce-ai auzit : Teme-te  de adevaratul Dumnezeu si respecta poruncile lui, fiindca aceasta este datoria omului » (Eclesiastul 12 :8,33) « Caci dragostea lui Dumnezeu sta in pazirea poruncilor Lui   Daca cineva isi intoarce urechea ca sa n-asculte Legea, chiar si rugaciunea lui este o scarba »(1 Ioan 5,3)
Ca concluzie finala,atat stiinta cat si Biblia , sustin fara tagada ca ,  viata pamanteasca are multiple sensuri pozitive, care trebuiesc descoperite si amplificate pentru a trai fericiti si multumiti cat mai mult timp posibil

                                                                                                                     

2012-Anul Omagial Al Sfantului Maslu

Anul 2012 a fost declarat de Patriarhia Romana "An omagial al Sfantului Maslu si al ingrijirii bolnavilor".

In Taina Maslului credinciosul bolnav primeste in chip nevazut harul vindecarii sau alinarea durerii trupesti, intarire sufleteasca si iertarea pacatelor prin ungerea cu untdelemn sfintit. Daca uneori bolnavul nu primeste vindecare de boala in care se afla, nu inseamna ca scopul Maslului nu a fost atins. Aceasta taina aduce o usurare a suferintei fizice si o intarire a sufletului prin stergerea pacatelor uitate si nemarturisite. Chiar daca vindecarea trupeasca nu este garantata, Taina Maslului aduce celui bolnav pace sufleteasca si putere de a-si purta fara revolta propria boala.

Daca boala nu dispare in urma savarsirii acestei taine, inseamna ca boala are un sens. Ea poate fi calea prin care Dumnezeu a ales sa I se comunice celui bolnav. Si nu de putine ori, multi bolnavi au ajuns sa-L descopere pe Dumnezeu in propria lor suferinta. In aceste situatii boala a deschis o alta lume, care mai inainte era nevazuta. Alteori, Dumnezeu ne cheama sa crestem in asemanarea cu El prin rabdarea bolii.

La Taina Sfantului Maslu sunt chemati si cei care sunt sanatosi trupeste, caci ea daruieste nu doar vindecare trupeasca, ci si sufleteasca. Si cum niciun om nu este lipsit de pacat, se cuvine sa participe cat mai des si cei care nu sunt bolnavi fizic. Aceasta taina aduce o putere sporita in biruirea patimilor care au pus stapanire asupra noastra.

Materia centrala a Tainei Maslului este untdelemnul. Insa oamenii sunt obisnuiti sa aduca la aceasta taina pe langa untdelemn si faina si paine. Faina binecuvantata este folosita de crestini pentru prepararea unor turte pentru cel bolnav.

Taina Maslului se savarseste de regula in zilele de luni, miercuri si vineri, dar ea poate fi facuta si in alte zile, daca nevoia o impune. De dorit este ca aceasta taina sa aiba loc in biserica, in prezenta bolnavului. In cazul in care acesta nu poate fi adus in biserica, Maslul poate fi efectuat si la patul bolnavului.

In nicio alta taina, Biserica nu conditioneaza validitatea ei de participarea a cel putin doi preoti. De altfel, in unul din textele din Scriptura in care se mentioneaza Taina Sfantului Maslu, se vorbeste de preotii Bisericii si nu de un preot: "De este cineva bolnav intre voi, sa cheme preotii Bisericii si sa se roage pentru el, ungandu-l cu untdelemn in numele Domnului. Si rugaciunea credintei va mantui pe cel bolnav si-l va ridica pe el Domnul si de va fi facut pacate, se vor ierta lui" (Iacob 5, 15).

In incheiere doresc sa precizez ca Taina Maslului nu este savarsita pentru a aduce moartea celui bolnav, cum adeseori se crede. Momentul mortii este hotarat de Dumnezeu si nu poate fi produs prin aceasta taina.

Adrian Cocosila    www.crestinortodox.ro

40 DE TREPTE SPRE FERICIRE

Cel mai bun ghid de sanatate trupească și sufletească !

 Sanatate

 1.       Bea multa apa.
 2.       Ia un mic dejun de rege, un dejun de print si o cina de cersetor.
 3.       Mananca mai multa mancare care creste in copaci si in plante si mai putin din cea care este manufacturata.
 4.       Traieste cu cei trei 3 E : Energie, Entuziasm si Empatie.
 5.       Gaseste putin timp ca sa meditezi.
 6.       Joaca-te mai des.
 7.       Citeste mai multe carti decat ai citit in 2011.
 8.       Asaza-te, in liniste, cel putin 10 minute in fiecare zi.
 9.       Dormi cel putin 7 ore.
 10.     Mergi in fiecare zi timp de 10 pana la 30 de minute si, mergand, surade.

Personalitate

 11.     Nu-ti compara viata cu a celorlalti. N-ai nici o idee cum poate fi viata lor.
 12.     Evita gandurile negative sau lucrurile pe care nu le poti controla. Investeste mai degraba energia in momentul prezent.
 13.     Nu face prea mult. Cunoaste-ti limitele.
 14.     Nu-ti pierde pretioasa ta energie in barfe.
 15.     Viseaza mai des cu ochii deschisi.
 16.     Invidia este o pierdere de timp. Tu ai deja tot ceea ce iti trebuie.
 17.     Uita problemele din trecut. Nu rememora celorlalti erorile trecutului. Asta o sa ruineze fericirea din prezent.
 18.     Viata este prea scurta pentru  a o risipi răzbunându-te.
 19.     Impaca-te cu trecutul tau ca sa nu-ti ruineze prezentul.
 20.     Nimeni nu are grija de fericirea ta decat tu insati.
 21.     Fii constient ca viata este o scoala si ca tu esti aici pentru a invata. Problemele fac pur si simplu parte din curriculum-ul tau; ele apar si dispar ca ora de algebra, dar lectiile pe care le vei invata sunt pentru toata viata.
 22.    Surade si razi cat mai des posibil.
 23.    Nu trebuie sa castigi fiecare cearta. Accepta sa fii in dezacord. 
Societate

 24.    Telefoneaza cat mai des prietenilor sau trimite-le mail-uri.
 25.    In fiecare zi, da ceva bun cuiva.
 26.    Iarta atat cat este posibil.
 27.    Petrece timp cu oamenii mai in varsta si cu cei mici.
 28.    Incearca sa faci cel putin trei persoane sa surada, in fiecare zi.
 29.    Ce gandesc ceilalti despre tine, nu este treaba ta.
 30.    Serviciul tau nu va avea grija de tine cand vei fi bolnav. Prietenii tai, DA. Pastreaza legatura.
 31.    Nu urî pe nimeni, chiar dacă ai motive; te încarci negativ în mod inutil.

Viata
 32.    Comporta-te bine !
 33.    Arunca tot ce nu este util; pastreaza ce este frumos sau vesel.
 34.    Natura vindeca totul.
 35.    Indiferent ca e vorba de o situatie buna sau rea, ea se va schimba…
 36.    Putin conteaza cum te simti; scoala-te, imbraca-te si prezinta-te.
 37.    Ce este mai bun urmeaza sa ti se intample.
 38.    Cand te trezesti dimineata, multumeste ca esti in viata.
 39.    Forul tau interior este intotdeauna fericit. Deci, fii fericit !


Ultimul, si nu cel mai putin important.

  40. Transmite acest ghid celor pe care îi iubesti. 

Eu tocmai am facut-o !

Lectia de viata

Un om bogat, pasionat de arta, avea în colectia lui  opere ale tuturor marilor maestri, renascentisti, clasici si moderni, din toate scolile si curentele. Deseori statea împreuna cu unicul sau fiu, admirând minunatele piese din colectia lor. Dar a izbucnit razboiul si fiul a fost înrolat si  trimis la lupta. El a dat dovada de mult curaj si a m uri t la datorie, în timp ce salva viata unui camarad. Cînd a primit anuntul, tatal a fost profund îndurerat de pierderea unicului sau fiu.O luna mai târziu, a auzit batai la usa . În prag statea un tânar cu un pachet mare în brate...El a spus:

- Domnule, nu ma cunoasteti. Eu sunt soldatul pentru care fiul dumneavoastra si-a dat  viata. În acea zi el a salvat multe vieti ale celor raniti dar, în timp ce încerca sa ma duca pe mine într-un loc sigur, un glonte i-a strapuns inima, el m uri nd  pe loc...Deseori ne vorbea  de dumneavoastra si despre pasiunea pe care o aveti pentru arta.



Tânarul i-a înmânat  pachetul.
-Stiu ca este aproape un nimic. Eu nu sunt un pictor cunoscut, dar sunt convins ca fiul dumneavoastra ar fi vrut sa aveti acest tablou.
Tatal a început sa desfaca ambalajul. Era un portret al fiului sau, pictat de tânar. Privindu-l  atent,  a fost uimit de felul în care tânarul pictor a reusit sa surprinda  chipul, dar si personalitatea fiului sau. Tatal a scos un suspin si cu ochii plini de lacrimi a multumit tânarului, oferindu-i si o suma de bani pentru tablou.
-O, nu se poate asa ceva, domnule... Toata viata  nu voi putea sa platesc pentru ceea ce fiul dumneavoastra a facut pentru mine. Acesta este doar un cadou.
Tatal a prins tabloul pe una din simezele sale. De câte ori avea vizitatori, el începea prin a le arata portretul fiului sau  si numai  dupa aceea le dadea voie sa vada marile capodopere  colectionate.
Dupa moartea batrânului tata, s-a organizat licitatia marii lui colectii de tablo uri . S-au adunat foarte multe persoane care doreau sa vada si, mai ales, sa achizitioneze tablo uri pentru propriile lor colectii.
La deschidere, pe podium era postat portretul fiului. Persoana delegata sa conduca licitatia,adjudecatorul, a deschis sesiunea, lovind cu ciocanelul:
-Începem licitatia cu acest portret al fiului. Cine deschide oferta?
În sala s-a lasat linistea....Apoi, de undeva din fundul salii, o voce a strigat:
-Am venit sa vedem marile opere! Sari peste aceasta piesa!...
Dar, netulburat, adjudecatorul a continuat:
-Face cineva o oferta pentru acest portret?... 100?... 200?...
Din sala, cineva a stigat iritat:
-Nu am venit pentru acest portret!... Ne-am adunat pentru pict uri le lui Rembrandt, Fragonard, Van Gogh, Matisse, Picasso si ale celorlalti maestri!... Haideti sa trecem, cu adevarat, la licitatie!...
Netulburat, adjudecatorul a continuat:
-Fiul!... Fiul!... Îl vrea cineva pe fiul?!...
Într-un târziu, din cel mai îndepartat colt al salii s-a auzit o voce timida:
-Dau eu 10 pentru acest portret...
Era cel care fusese, ani multi, gradinarul tatalui si al fiului. Fiind un om sarac, nu putea sa ofere mai mult.
-Exista o oferta de 10!... Cine da mai mult?!... Da cineva 20?!...
Sala era în fierbere.
-Dati-i-l lui pentru 10!...Sa trecem la maestri!...La maestri!...
Nu-l voiau pe fiu. Toti doreau sa  profite de ocazie si sa cumpere opere mari pentru colectiile lor. Ferm, adjudecatorul a continuat:
-10, odata!...10, de doua ori!...
Si, lovind cu ciocanelul în masa:
-Adjudecat! VÂNDUT pentru 10!
Din fata, cineva a zbucnit:
-În sfârsit, putem trece la marea colectie!...
Calm, adjudecatorul a pus jos ciocanelul, spunând:
-Îmi pare rau, dar licitatia s-a încheiat.
Rumoare în sala:
-Dar tablo uri le?!...Cum ramâne cu maestrii?!...Colectia?!...
-Regret, a spus adjudecatorul. Când am fost desemnat sa conduc aceasta licitatie, mi s-a comunicat o prevedere secreta din testament, pe care nu am avut voie sa o fac cunoscuta decât în acest moment: licitatia se refera numai la potretul fiului !Cine il  ia mosteneste întreaga avere, care include si toata colectia de opere de arta! Omul care-l primeste pe fiul obtine TOT!...
Dumnezeu Tatal a trimis acum 2000 de ani pe Fiul sau ca sa moara pe cruce.
La fel ca mesajul adjudecatorului, si mesajul lui este:
-Fiul, Fiul, cine-l primeste pe Fiul?!
Pentru ca, vezi tu, acela care îl primeste pe Fiul obtine totul...
Ca într-atât a iubit Dumnezeu lumea încât pe Fiul Sau Cel Unul-Nascut L-a dat, pentru ca tot cel ce crede într-Însul sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica. (Ioan 3/ 16) (Biblia Bartolomeu).
Aceasta este adevarata dragoste... Dumnezeu sa va binecuvânteze!  

 

 

FERICIREA ETERNA-INSTRUCTIUNI

Subiect:

Fericirea eterna - instructiuni Fericirea eterna - Va sa zica ai venit pentru fericirea eterna? intreba Judecatorul. - Da - ii raspunse spiritul proaspat dezintrupat. - Ai gresit adresa - continua Judecatorul, cu un zambet ambiguu in jurul gurii. - Stati… nu-i aici raiul? - intreba omul nostru, proaspat trecut prin granita mortii. - Ba da - ii raspunse Judecatorul. - Jos pe Pamant mi s-a promis ca aici voi primi in dar fericirea eterna. - Ne pare rau, ai fost informat gresit. - Am fost informat gresit?! Dar preotul imi zisese ca daca ma rog regulat, daca indeplinesc cele zece porunci, voi ajunge in rai si voi fi fericit etern! - Esti in rai, esti binevenit, dar trebuie sa mananci din merindele tale: sa traiesti fericirea pe care ai adus-o de pe Pamant. - Nu este corect: pe Pamant n-as putea zice ca am fost fericit… - Ne pare rau… - Si nu se poate sa primesc aici fericirea? - Ne pare rau: nu. - De ce nu? - Fiindca asa e regula. - Care regula? - Cea instituita de Tatal. - Nu pot sa cred ca Tatal este atat de crud! - Pai nu e crud. - Nu e? - Nu. - Dar cum asa? - Tatal a instituit urmatoarea regula: fiecare trebuie sa-si construiasca propria sa fericire. - Cum adica? - Simplu: asa cum un culturist isi cladeste muschii, tot asa cel care cauta fericirea, trebuie s-o construiasca singur. - Nu mi se pare corect! - Treaba ta. - Totusi, ce pot face acum? - Poti sa te duci inapoi, deoarece corpul tau se afla inca in stadiul mortii clinice. - Bine, si ce fac daca merg inapoi? - Exersezi fericirea. - Exersez fericirea? Si cum fac asta? - Trebuie sa gasesti propriile tale metode. Cei mai multi incearca prin iubire. Poti sa-ti indrepti iubirea spre Tatal. Sau spre o fiinta draga tie. Dar poti sa exersezi si iubirea de sine.   - Iubirea de sine¦ n-am inteles-o niciodata¦ - Iti pot explica prin functionarea inimii biologice. Iti amintesti probabil ca inima pompeaza sange in trei directii: are un circuit care alimenteaza partea corpului care se afla mai jos de inima, un alt circuit care iriga tot ce se afla mai sus decat inima, si un al treilea circuit prin care trimite sange in propriile sale tesuturi. Vezi, functionarea inimii este simbolul modului in care este indicat sa-ti administrezi energia si iubirea. Circuitul de jos nu este altceva decat iubirea directionata spre oameni. Circuitul de sus este simbolul iubirii prin care poti comunica cu fiintele mai evoluate decat tine, incluzand Tatal Ceresc. Iar cel de-al treilea circuit, cel prin care inima asigura energia necesara propriei sale functionari, este iubirea de sine. Cand ajungi sa constientizezi razele iubirii care ies din inima ta, poti sa redirectionezi o parte din ele spre tine insuti. Este indicat sa pastrezi proportiile definite de inima ta biologica. Prin circuitul mare, cel care porneste spre partea de jos a corpului, trimiti energie si iubire spre toti ceilalti. Prin circuitul mic, cel care porneste in sus, comunici cu fiintele mai evoluate decat tine - cu ingeri, arhangheli, heruvimi, serafimi, si asa mai departe. Fii sigur ca vei primi de la ei mai mult decat reusesti sa le oferi tu lor. Si ai dreptul si la cel de-al treilea circuit, ca sa poti functiona si tu… - Oh, ce simplu e! - Da, e simplu ca buna ziua! - Si ce-mi mai recomandati, ce sa fac cand ajung jos? - Cauta sa identifici ce anume iti produce bucurii reale. Cauta sa largesti aceasta lista. Bine, iti recomand sa te mentii in limita bunului simt. Daca o depasesti, risti sa-ti strici fericirea. Si exerseaza cele trei tipuri de iubire, cele trei circuite ale inimii. Si inca un lucru: spune Te iubesc cat mai des, dar intotdeauna din toata inima. - Deja ma simt fericit! - Ma bucur pentru tine! Insa totusi m-as bucura daca te-ai duce inapoi si ai exersa acolo jos, ca sa vii fortificat aici sus, cand iti vine randul. - Va multumesc - ma simt atat de fericit! - Fericirea ta e si fericirea mea si iti multumesc pentru ca mi-o dai - incheie Judecatorul. Spiritul dezintrupat se umplu de incredere in viitor si plonja inapoi in corpul sau aflat pe cearsaful alb al clinicii de reanimare. Aparatele electrice conectate la corpul sau incepusera sa semnalizeze reaparitia vietii. Incet, se auzi un oftat, ca o adiere de vant. Tiptil-tiptil, inima incepea sa bata. Electrocardiograma desena o curba tot mai armonioasa. Ochii pacientului inca nu se deschisesera inca, dar pe fata lui se asternu o liniste divina. Doctorii rasuflasera usurati. Se gandisera la marea minune: viata. Un pacient reintors din inalt valora pentru ei cat un nou-nascut. - Tipul, mai mult ca sigur a invatat ceva, acolo Sus - zise unul dintre doctori.   - Pai da¦ nu cred ca s-a intors datorita electrosocului, ca imi pierdusem increderea in el, la un moment dat - adauga un altul in halat alb.

Dumnezeu vs stiinta

Aceasta este o poveste adevarată si merită să o cititi, fie si numai pentru a afla cine a făcut demonstratia de logică pe care o contine!

Intr-o sala de clasa a unui colegiu, un profesor tine cursul de filozofie…
„Sa va explic care e conflictul intre stiinta si religie…” Profesorul face o pauza si apoi ii cere unuia dintre noii sai studenti sa se ridice in picioare
„Esti crestin, nu-i asa, fiule?”
„Da, dle, spune studentul”
„Deci crezi in Dumnezeu?”
„Cu siguranta”
„Dumnezeu e bun?”
„Desigur, Dumnezeu e bun.”
„ E Dumnezeu atotputernic? Poate El sa faca orice?”
„Da”
„Tu esti bun sau rau?”
„Biblia spune ca sunt rau.”
Profesorul ateu zambeste superior:

„Aha! Biblia!” Se gandeste putin. „Uite o problema pt tine. Sa zicem ca exista aici o persoana bolnava si tu o poti vindeca. Poti face asta. Ai vrea sa il ajuti? Ai incerca?”

„Da, dle. As incerca.”
„Deci esti bun.”
„N-as spune asta.”
„Dar de ce n-ai spune asta? Ai vrea sa ajuti o persoana bolnava daca ai putea. Majoritatea am vrea daca am putea. Dar Dumnezeu, poate dar nu vrea…”

Studentul nu raspunde, asa ca profesorul continuă.

„El nu ajuta, nu-i asa? Fratele meu era crestin si a murit de cancer, chiar daca se ruga lui Iisus sa-l vindece. Cum de Iisus e considerat bun? Poti raspunde la asta?”
Studentul tace.
„Nu poti raspunde, nu-i asa? Hai sa o luam de la capat, tinere.. Dumnezeu e bun?”

„Pai…, da”, spune studentul
„Satana e bun?”
Studentul nu ezita la aceasta intrebare

„Nu”
„De unde vine Satana?”
Studentul ezită.

„De la Dumnezeu.”
„Corect. Dumnezeu l-a creat pe Satana, nu-i asa? Zi-mi, fiule, exista rau pe lume?”
„Da, dle.”
„Răul e peste tot, nu-i asa? Si Dumnezeu a creat totul pe lumea asta, corect?”
„Da”
„Deci cine a creat răul? Daca Dumnezeu a creat totul, atunci El a creat si răul. Din moment ce răul există si conform principiului ca ceea ce facem defineste ceea ce suntem, atunci Dumnezeu e rau.”

Din nou, studentul nu raspunde.
„Exista pe lume boli? Imoralitate? Ura? Uratenie? Toate aceste lucruri groaznice, exista?”

Studentul se foieste jenat.
„Da”
„Deci, cine le-a creat?”

Studentul iarasi nu raspunde, asa ca profesorul repeta intrebarea.

„Cine le-a creat?”

Niciun raspuns. Deodata, profesorul incepe sa se plimbe in fata clasei. Studentii sunt uimiti.

„Spune-mi, continua el adresandu-se altui student, crezi in Iisus Hristos, fiule?”

Vocea studentului ii tradeaza nervozitatea.
„Da, dle profesor, cred.”

Batranul se opreste din marsaluit.

„Stiinta spune ca ai 5 simturi pe care le folosesti pt a identifica si observa lumea din jurul tau. L-ai vazut vreodata pe Iisus?”
„Nu, dle. Nu L-am vazut.”

„Atunci spune-ne daca l-ai auzit vreodata pe Iisus al tau?”
„Nu, dle, nu l-am auzit.”
„L-ai simtit vreodata pe Iisus al tau, l-ai gustat sau l-ai mirosit? Ai avut vreodata o experienta senzoriala a lui Iisus sau a lui Dumnezeu?”

„Nu, dle, ma tem ca nu.”
„Si totusi crezi in el?”
„Da.”
„Conform regulilor sale empirice, testabile, demonstrabile, stiinta spune ca Dumnezeul tau nu exista. Ce spui de asta, fiule?”
„Nimic, raspunde studentul. Eu am doar credinta mea.”
„Da, credinta”, repeta profesorul.
„Asta e problema pe care stiinta o are cu Dumnezeu. Nu exista nicio dovada, ci doar credinta.”

Studentul ramane tacut pt o clipa, inainte de a pune si el o intrebare.
„Dle profesor, exista caldura?”

„Da”
„Si exista frig?”
„Da, fiule, exista si frig.”
„Nu, dle, nu exista.”
Profesorul isi intoarce fata catre student, vizibil interesat. Clasa devine brusc foarte tacuta. Studentul incepe sa explice.
„Poate exista multa caldura, mai multa caldura, super-caldura, mega-caldura, caldura nelimitata, caldurica sau deloc caldura, dar nu avem nimic numit “frig”. Putem ajunge pana la -237,15 grade sub zero, ceea ce nu inseamna caldura, dar nu putem merge mai departe. Nu exista frig – daca ar exista, am avea temperature mai scazute decat minimul absolut de -237,15 grade. Fiecare corp sau obiect e demn de studiat daca are sau transmite energie, si caldura e cea care face ca un corp sau material sa aiba sau sa transmita energie. Vedeti, dle, frigul e doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie absenta caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura poate fi masurata in unitati de măsură a energiei, deoarece caldura este energie. Frigul nu e opusul caldurii, dle, ci doar absenta ei.”

Clasa e invaluita in tacere. Undeva cade un stilou si suna ca o lovitura de ciocan.
„Dar intunericul, domnule profesor? Exista intunericul?”
„Da, raspunde profesorul fara ezitare. Ce e noaptea daca nu intuneric?”

„Din nou raspuns gresit, dle. Intunericul nu e ceva; este absenta a ceva. Poate exista lumina scazuta, lumina normala, lumina stralucitoare, lumina intermitenta, dar daca nu exista lumina atunci nu exista nimic, iar acest nimic se numeste intuneric, nu-i asa? Acesta este sensul pe care il atribuim acestui cuvant. In realitate, intunericul nu exista. Daca ar exista, am putea face ca intunericul sa fie si mai intunecat, nu-i asa?”
Profesorul incepe sa-i zambeasca studentului din fata sa. Gândi: „Acesta va fi un semestru bun”.
„Ce vrei să demonstrezi, tinere?”

„Dle profesor, vreau sa spun ca premisele dvs filosofice sunt gresite de la bun inceput si de aceea concluzia TREBUIE sa fie si ea gresita.”

De data asta, profesorul nu-si poate ascunde surpriza.

„Gresite? Poti explica in ce fel?”
„Lucrati cu premisa dualitatii, explică studentul, sustineti ca exista viata si apoi ca exista moarte; un Dumnezeu bun si un Dumnezeu rau. Considerati conceptul de Dumnezeu drept ceva finit, ceva ce se poate masura. Dle, stiinta nu poate explica nici macar ce este acela un gand. Foloseste electricitatea si magnetismul, dar NIMENI nu a vazut sau nu a inteles pe deplin vreuna din acestea doua. Sa consideri ca moartea e opusul vietii inseamna sa ignori ca moartea nu exista ca lucru substantial. Moartea nu e opusul vietii, ci doar absenta ei. Acum spuneti-mi, dle profesor, le predati studentilor teoria că ei au evoluat din maimuta?”

„Daca te referi la procesul evolutiei naturale, tinere, da, evident ca da.”
„Ati observat vreodata evolutia cu propriii ochi, dle?”

Profesorul incepe sa dea din cap, inca zambind, cand isi da seama incotro se indreapta argumentul. „Un semestru foarte bun, intr-adevar”.
„Din moment ce nimeni nu a observat procesul evolutiei in desfasurare si nimeni nu poate demonstra ca el are loc, dvs. le predați studentilor ceea ce credeti, nu? Acum ce sunteti, om de stiinta sau predicator?”
Clasa murmura. Studentul tace pana cand emotia se mai stinge..
„Ca sa continuam demonstratia pe care o faceati adineori celuilalt student, permiteti-mi sa va dau un exemplu, ca sa intelegeti la ce ma refer.”

Studentul se uita in jurul sau, in clasa.

„E vreunul dintre voi care a vazut vreodata creierul domnului profesor?”

Clasa izbucneste in ras.

„E cineva care a auzit creierul domnului profesor, l-a simtit, l-a atins sau l-a mirosit? Nimeni nu pare sa fi facut asta. Deci, conform regulilor empirice, stabile si conform protocolului demonstrabil, stiinta spune – cu tot respectul, dle – ca nu aveti creier. Daca stiinta spune ca nu aveti creier, cum sa avem incredere in cursurile dvs, dle?”

Acum clasa e cufundata in tacere. Profesorul se holbeaza la student, cu o fata impenetrabila. In fine, dupa un interval ce pare o vesnicie, batranul raspunde.
„Presupun ca va trebui sa crezi, pur si simplu…”

„Deci, acceptati ca exista credinta si, de fapt, credinta exista impreuna cu viata, continua studentul. Acum, dle, exista raul?”
De data aceasta nesigur, profesorul raspunde:

„Sigur ca exista. Il vedem zilnic. Raul se vede zilnic din lipsa de umanitate a omului fata de om. Se vede in nenumaratele crime si violente care se petrec peste tot in lume. Aceste manifestari nu sunt nimic altceva decat raul.”

La asta, studentul a replicat:

„Răul nu exista, dle, sau cel putin nu există în sine. Raul e pur si simplu absenta lui Dumnezeu. E, ca si intunericul si frigul, un cuvant creat de om pentru a descrie absenta lui Dumnezeu.
Nu Dumnezeu a creat răul. Răul este ceea ce se intampla cand din inima omului lipseste dragostea lui Dumnezeu. Este ca frigul care apare cand nu exista caldura sau ca intunericul care apare cand nu exista lumina..”

PS: Studentul se numea ALBERT EINSTEIN...
Albert Einstein a scris in 1921 o carte intitulata „Dumnezeu vs. stiinta”.