Marele terapeut Valeriu Popa ne invata

cUn minunat terapeut ne invata:

Toata viata invatam cate ceva! Important e cat aplicam! Sfaturi de la cel ce a fost marele spirit Valeriu Popa    Frica micsoreaza diametrul vaselor de sange, ca urmare a unei varsari excesive de adrenalina in sange. Acest fapt duce la o subalimentare a tuturor organelor, ceea ce cauzeza boli organice, cum ar fi boala coronariana  (ischemia), hepatita, impotenta si frigiditatea sexuala, boli de piele, nevroze si psihoze. Cand cineva te jigneste nu te razbuna pe el, nu-l uri si nu te supara pe el intrucat aceasta jignire este un dar de la Dumnezeu. Daca n-o accepti urmeaza ca purificarea sufletului sa se infaptuieasca prin boli si nenorociri, iar daca nu esti pregatit nici pentru aceasta ea vine prin moarte Aceasta forma de purificare ne este data prin intermediul celor apropiati, de aceea in masura in care reusim sa-i iertam, in aceeasi masura sunt posibile schimbari interioare de profunzime. Se cuvine sa iertam nu numai in gand ci si cu sufletul. Cel mai mult ne leaga de trecut supararile neiertate. Iertand un om care ne-a jignit sau ne-a suparat ne putem vindeca de o boala grava. Roaga-te in permanenta ca toti cei din jurul tau sa fie fericiti, sanatosi si intreaga lume sa fie binecuvantata. Aceasta rugaciune va iradia atat de multa iubire catre intreaga lume incat iubirea se va intoarce la tine din belsug. Cum daruiesti asa primesti. Razbunandu-te te faci egal cu adversarul. Iertandu-l te arati superior. Iertand ne eliberam pentru a ne putea inalta.  Sa fim constienti ca iertand ii eliberam pe cei care ne-au gresit, deci iertand  oferim libertate. Sa alegi calea iertarii,  pentru ca numai ea desface rana inclestata in timp. Ca de nu iertati voi, nici Tatal vostru nu va va ierta voua greselile. Dependenta naste frica, indoiala, depresia si supararea.  Nu cautati plata, nici lauda si nici o rasplata, orice ati face. Savarsind ceva bun noi pretindem imediat recompensa. Aceste dorinte aduc ca rezultat suferinta. Cu cat veti intensifica dorintele omenesti cu atat  va creste nivelul de agresivitate si se va intari programul de autodistrugere. Orice dorinta cand se agata de tine devine stapanul tau. Cand esti manios, mania devine stapanul tau, te acapareaza complect. Astfel mania ta, in aceasta stare, va face lucruri pe care mai tarziu le vei regreta. Dependenta naste agresivitatea. Iar agresivitatea produce boala. Boala purifica sufletul omului si ii fortifica sistemul imunitar.  Dependenta de dorinte, frica, depresia si supararea atrag gelozia. Cu cat este mai puternica  dependenta de persoana iubita, cu atat mai numeroase sunt pretentiile noastre fata de ea.  Cearta, mania, nerabdarea emit in tacere o mare forta destructiva. Numai prin iubire poate seca izvorul rautatilor Sa nu vorbiti despre nenorocirile traite pentru ca ele pot prelungi durata lor. Cand nu vorbim cuiva despre  problemele noastre noi ne indepartam de ele. indepartarea de ele este primul pas pentru depasirea acestora. Esential este cand vorbiti despre problemele si emotiile dvs. sa nu cautati mila sau compatimiri. tantarii si furnicile apar cand este prezenta trufia.  Cand tantarul va inteapa este o umilinta pentru dvs. El este de mii de ori mai mic decat dvs. si reuseste sa va intepe simtitor. in aceasta situatie daca nu va enervati trufia descreste. Deci tantarii ne pot ajuta la ameliorarea destinului si micsorarea trufiei.. Daca aveti o mare suparare sau tristete incercati sa nu aduceti sentimente acasa. Iesiti in strada- cu deosebire in locurile inverzite – si plimbati-va.  Nu faceti din casa dvs. o groapa de gunoi energetic. Daca locuiti de cativa ani si a-ti saturat spatiul cu regrete, suparari si spaime, amintiti-va momentele in care v-ati certat si suparat, asezati-va in acel loc, iertati, anulati agresivitatea fata de iubire, rugati-va. Daca vorbim la telefonul mobil in primele 30 de secunde energia organismului blocheaza influentele negative, ulterior incepe sa cedeze lent. O convorbire telefonica ce dureaza mai mult de un minut se poate rasfrange negativ asupra sanatatii. De altfel, oricat ar parea de straniu, cel mai puternic patimeste nu zona capului, ci zona sistemului genito-urinar.  Dupa o convorbire de trei minute are loc deformarea campului in zona capului, in zona sternului (adica are loc slabirea sistemului imunitar) si, de asemenea, in zona   primei chakre. O convorbire telefonica care depaseste un minut este de nedorit. Mancatul este un serviciu divin si, ca atare, nu trebuie sa se desfasoare intr-o atmosfera apasatoare. Mancarea ne poate da energii superioare daca este binecuvantata de Dumnezeu si este gatita cu devotament spiritual. Cea mai buna mancare, cel mai sanatos meniu natural, se transforma in otrava in corpul dvs. Daca atmosfera in care gatiti (gandurile si sentimentele) si mancati este tensionata. Munca nu trebuie sa ne omoare, ci sa ne dezvolte. inseamna ca supraincarcarile nu trebuie sa fie permanente si in fiecare ocupatie sa gasim placerea. Daca nu exista placere, orice activitate se poate transforma intr-o suprasolicitare si va dauna sanatatii. Daca un om fura si inseala pe altii o viata intreaga, el va fi pedepsit sa suporte si pagubele pe care le-a facut  altora. in concluzie, cel care a facut bine va recolta binele, iar cel care a facut un rau fizic sau spiritual va recolta raul fizic sau spiritual. Atasamentul  inseamna alipirea sufletului de ceva sau cineva (parinti, persoana iubita, copii, profesie, obiecte, daruri etc).  Atasamentul fata de cele pamantesti produce un urias rau lucrului de care ne atasam, in acelas timp sufera si cel ce se ataseaza. Daca omul se ataseaza sufleteste de: hrana, placeri sexuale, casa, avere, bani etc. sufletul lui este cuprins de lacomie, de ura si frustare.  in aceasta situatie el trebuie sa piarda toate bunurile pentru a-si purifica sufletul. Omul stie foarte bine ca nu va lua nimic cu sine in mormant.  Cu cat suntem mai atasati de stabilitate cu atat mai greu suportam schimbarile vremii si suntem mai bolnaviciosi.  Atasamentul fata de dorinte duce la destramarea relatiilor familiare si a acelora din afara familiei. In dragostea omeneasca trebuie intotdeauna sa existe o detasare de omul iubit. Cu cat aveti mai multe pretentii, iritari si nemultumiri fata de omul apropiat cu atat mai mult creste dependenta de el. Dependenta de valorile umane ne va omori incetul cu incetul si spiritul si sufletul.  Cand casatoria este bazata numai pe sentimente sexuale, ea nu poate fi indelungata. Cand sentimentele slabesc intervine inselarea, iar casnicia se destrama. Familiile care sunt intemeiate in primul rand pe prietenie si respect sunt fericite si dureaza mult. Un sot trebuie sa evite sa o transforme pe sotie intr-o copie fidela a sa. Fiecare om are personalitatea lui proprie si astfel de tentative sunt impotriva firii, ducand in timp la destramarea cuplului. Nu-l considerati pe celalalt ca fiind un obiect destinat sa va serveasca, ci ca pe o fiinta divina, cu individualitate si cerinte proprii. Casatoria trebuie studiata intai cu ochiul, apoi cu microscopul si in sfarsit cu telescopul. Cu cat ne concentram launtric asupra vietii imbatranim si ne despartim repede de viata. Gelozia de regula provoaca scaderea vederii, auzului, scleroza in placi, traumatismele capului, diabet,  inflamatii articulare. Daca gelozia este grevata de trufie, atunci este de doua ori mai periculoasa.   Femeia geloasa si suparacioasa ataca in plan subtil partenerul sau. in aceasta situatie sotul fie se va imbolnavi in permanenta, fie va deveni alcoolic, fie va divorta. Daca sunteti gelos si va amplificati sentimentele agresive de profunzime, atunci puteti avea probleme cu orice animal, veti putea avea si alergie si boli contactate de la ele. De asemenea, veti putea deveni obiectul agresiunii din partea animalelor. Este mai bine sa plangeti decat sa urati . Daca n-ati reusit sa va invingeti pe dvs. insiva, agresiunea se acumuleaza in mod inevitabil. Atunci cand plingeti agresiunea aparuta se distruge. Dragostea are o mare putere de vindecare fizica, mentala, emotionala si spirituala. Placerea de a barfi, minti si rani alti oameni provoaca efecte karmice devastatoare pentru sufletul care critica. El se condamna singur sa traiasca in inchisoarea nelinistii interioare. Adevarata cauza a narcomaniei si alcoolismului este un nivel scazut de iubire. Aceasta apare din cauza unor puternice frustari, a reprimarii dragostei fata de oameni. Omul trebuie sa inceteze sa mai poarte suparare pe lumea din jur, sa intre in armonie cu ea. Gandirea noastra dispune de cea mai puternica forta creatoare din intregul univers. Gandul este cel care aduce pacea si linistea in sufletul nostru. Gandul este cel care atrage binele sau raul in existenta noastra. Toate  gandurile emise plutesc in aer ca niste mine amenintatoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs. O gandire sau o actiune negativa este resimtita dureros de mii de organisme. De aceea exista o lege a naturii si a stiintei conform careia raul pricinuit altora ne face rau si noua insine. De aceea straduinta de a ierta dusmanii si de a indrepta spre ei numai ganduri de pace si iubire constituie un act protector pentru noi. Potrivit legii bumerangului , tot ceea ce emitem in atmosfera , din punct de vedere vibratoriu: ganduri, vorbe, dorinte, fapte, sentimente etc. se intorc la noi producand efecte perturbatoare in campul nostru energetic. De aceea nimeni nu poate face rau altuia fara sa plateasca. De aceea oricand aveti ganduri negative despre o persoana sa va rugati in permanenta pentru sanatatea ei. Cand ne gandim la cineva se creeaza instantaneu o punte energetica intre noi si omul la care ne gandim. De aceea, orice  gand rau reprezinta un atac  energetic care aduce un prejudiciu omului respectiv. Astfel ne atacam si ne omoram unul pe altul in mod inconstient, de multe ori fara sa ne dam seama de acest lucru. Orice expresie dura, afirmata pe un ton categoric poate provoca un rau atat siesi cat si unui alt om. Imaginatia are puterea de a crea realitatea. Campul parintilor incepe sa distruga campul copilului si acesta se va naste bolnavicios, fricos, obsedat. Supararea este una din cele mai raspandite incalcari ale legilor universului,care poate determina diferite  neplaceri in viata, atat a celui pe care te superi, cat si in propria ta viata. Supararea copilului pe parintii sai, a parintilor pe copii creiaza ruperea si deformarea celor mai fine structuri energetice, cu consecinte din cele mai grave. Femeia trebuie sa fie linistita si rabdatoare si nu trebuie sa se supere sau sa traiasca sentimente negative. Ea trebuie sa accepte cu seninatate realitatea, asa cum este si sa nu admita parerile de rau in legatura cu trecutul sau sa grabeasca viitorul.   Egoismul, cruzimea inchid canalele energetice de legatura cu Dumnezeu si omul respectiv nu mai primeste energia necesara intretinerii vietii. in aceasta situatie el este nevoit sa ia energia de la alti oameni, devenind vampir energetic. Acest lucru distruge sistemul de protectie al corpului. Egoismul si interesul personal ne izoleaza de restul oamenilor si acest simt al separarii ii face pe oameni insensibili la nevoile altora.  O persoana egoista manifesta un atasament excesiv pentru ea insasi, este o plaga sociala. Egoistii au foarte putini prieteni. Cateva cunostinte si relatii superficiale le umplu viata. Contactele cu  ceilalti sunt limitate. Prin felul de a gandi se inchid in lumea lor stramta.   Prin gandurile voastre puteti sa schimbati un egoist facandu-l generos. Sa se emita spre el numai vibratii de generozitate si bunavionta.   Dispretul fata de noi si profunda nemultumire fata de sine constituie o agresiune fata de Dumnezeu.  Dispretul si blamarea omoara inainte de toate iubirea fata de un alt om.  Orice ticalosie ar comite un om impotriva noastra noi nu avem dreptul sa respingem iubirea fata de el. Barbatul care dispretuieste femeia se degradeaza spiritual, incepe sa sufere de diferite boli si imbatraneste mai repede ca de obicei. Trebuie sa va schimbati atitudinea fata de femei si fata de situatiile legate de ele. Trufia si dispretul fata de oameni genereaza lipsa dorintei de a trai, sentimentul pierderii sensului vietii.  Ura este o forta care te leaga de persoana pe care o  urasti . Ancorarea de intelepciune da nastere dispretului. Acesta incepe de la cap. De aceea se blocheza biocampul in regiunea capului..  in curand dispretul se intoarce impotriva propriei persoane. De aceea, se deterioreaza campul in jurul rinichilor si apare distrugerea acestora. Nimeni nu poate strange bani daca-i dispretuieste. Zgarcenia si economia aduc boala si dezastre.  Nota:  Iata ca si Valeriu Popa , daca mai era nevoie, valideaza unele concluzii la care a ajuns S.N.Lazarev ,sustinute in colectia "Diagnosticarea Karmei"(ce cuprinde 12 carti,al caror continut este prezentat in cateva articole din acest blog) Cred ca e o dovada in plus asupra tratarii colectiei cu atentie daca vrem sa traim in armonie cu Universul, adica fericiti si sanatosi si mai ales sa asiguram acestea urmasilor nostri pana la generatia a 4-a!

Vechiul Testament-Proverbele

INTRODUCERE
   Cartea Proverbelor este o valoroasa antologie de texte de intelepciune Proverbul literar-mashal in ebraica-prezinta intr-o forma scurta, concisa, valorile intelepciunii si ale bunului gust, meritandu-si locul in galeria celor mai eficiente mijloace didactice
Din capitolele 1,1 sau 10,1 si 25,1 pare evident ca Solomon este autorul cartii Este vde asemenea cunoscut ca Solomon"a rostit trei mii de pilde"(vezi 1 Imparati v4,32) Dovezile interne ne indreptatesc insa sa afirmam ca la alcatuirea colectiei si-au adus contributia mai multi autori Este vorba in primul rand, bineanteles de Solomon, apoi de Agur9vezi 30,1), Lemuel(31,1) si probabil alti intelepti anonimi. Asezandu-se deliberat intr-o postura umila inaintea lui Dumnezeu, Solomon a cerut si a primit intelepciune(1 Imparati 3,3-28;4,29.30;5,12)
Chiar daca nu este opera unui singur autor, ci a mai multora, cartea Proverbelor isi pastreaza unitatea organica a continutului si coerenta ideilor, o dovada in plus ca a fost inspirata de Dumnezeu
Proverbele sunt oda intelepciunii, definita ca " frica de Domnul"(vezi 1,1-7 si 9,10) Desi intelepciunea este pusa intr-o relatie atat de stransa cu Dumnezeu, cartea nu este un tratat religios prin excelenta Multe dintre instructiuni sunt mai degraba de natura etica decat spiritual-religioasa Curatia morala constituie comoara intelepciunii practice
In Proverbe se observa o mare varietate de forme poetice Primele noua si ultimele doua capitole ale cartii sunt discursuri ample,in vreme ce sectiunile intermediare contin scurte cuplete de sine statatoare Paralelismul, atat de caracteristic poeziei ebraice, este des folosit in alcatuirea proverbelor
. Paralelismul sinonimic  Ideea primilui rand este repetata de cel de al doilea rand al cupletului
Exemple  "Nu striga intelepciunea si nu-si inalta priceperea glasul?" (8,1)
sau "Si acum, fiilor, ascultati-ma  si luati aminte la cuvintele gurii mele"(7,24)
 .Paralelismul antitetic Al doilea rand exprima o idee in contrast cu ideea primului
Exemple: "Un raspuns bland potoleste mania, dar o vorba aspra atata mania Limba inteleptilor da stiinta placuta, dar gura nesocotititilor improasca nebunie"(15,1.2)
 .Paralelismul sintetic  Ideea primului rand este completata de cel de al doilea rand
Exemplu: "Binecuvantarea Domnului imbogateste si El nu lasa sa fie urmata de nici un necaz"(10,22)

CONTINUTUL CARTII
Capitolul 1.Declaratie de intentie
 Scopul pe care si- l propune cartea este promovarea intelepciunii, a priceperii si a dreptatii Totul porneste  de la frica de Domnul(versetul 7) si merge spre ascultarea de parinti(versetele 8,9) si evitarea prieteniilor rele(versetele 10,19)
Capitolul 2. Intelepciunea trebuie cautata cu perseverenta Ea se gaseste in Cuvantul lui Dumnezeu(2,6) Desertaciunea si viciul sunt intruchipate de femeia desfranata care uita de barbatul din tinerete, uita si legamantul cu Dumnezeu(2,17) Drumul ei este drumul spre moarte(2,18)
 Capitolul 3 este consacrat bunatatii, adevarului,pacii,fericirii si increderii in Dumnezeu Tonul adresarii este cald,mesajul este personalizat(3,1) Atentia este indreptata spre Dumnezeu Atat prosperitatea, cat si intelepciunea si sanatatea sunt darurile Sale(versetele 5-10) Portetul realizat pana acum este frumos intregit de indemnul la integritate din finalul capitolului 4: "Pazeste-ti inima mai mult decat orice, caci din ea ies izvoarele vietii Izgoneste neadevarul din gura ta si departeaza viclenia de pe buzele tale! Ochii tai sa priveasca drept si pleoapele tale sa caute drept inaintea ta Cararea pe care mergi sa fie neteda si toate caile tale sa fie hotarate: nu te abate nici la dreapta nici la stanga si fereste-te de rau"(4,23-27)
 Capitolul 5 pledeaza pentru bucuria iubirii curate a caminului, departe de drumul care duce la femeia straina, ai carei pasi dau in locuinta mortilor Dupa ce face apologia cinstei, a harniciei si a dreptatii(6,1-19), inteleptul revine la tema sacralitatii caminului, pledand pentru curatie si intelepciune(6,20-7,27)
 Oda intelepciunii (8,1-9-9,18)
 "Oamenilor, catre voi strig si catre fii oamenilor se indreapta glasul meu... Eu, intelepciunea, am ca locuinta mintea si pot nascoci cele mai chibzuite planuri... De la mine vin sfatul si izbanda, eu sunt priceperea, a mea este puterea" Poezia acestor fragmente este de inalta calitate Urmariti pasajele ce descriu crearea lumii Personificarea Intelepciunii spune"Cand a intocmit Domnul Cerurile, eu eram de fata; cand a tras o zare pe fata adancului, cand a pironit norii sus si cand au tasnit cu putere izvoarele adancului, cand a pus un hotar marii, ca apele sa nu treaca peste porunca Lui, cand a pus temelii pamantului, eu eram mesterul Lui, la lucru langa El si in toate zilele eram desfatarea Lui, jucand neancetat inaintea Lui, jucand pe rotocolul pamantului si gasindu-mi placerea in fii oamenilor"
 In timp ce va lasati furati de lirica peisajului, cenzurati-va tendinta de a uita ca aveti in fata o poezie si nu un pasaj din care sa trageti concluzii teologice, cum ar fi aceea ca Intelepciunea este o persoana reala, agent al  creatiei, mesterul lui Dumnezeu etc Chemarea intelepciunii este apelul autorului la dreptate si cinste, la moralitate si echilibru; este in ultima instanta, chemarea la ascultare si supunere inaintea lui Dumnezeu, caci inceputul intelepciunii este frica de Domnul
 Intelepciune si nebunie (10,1-22,29)
  Printr-o sumedenie de cuplete antitetice(paralelism antitetic), intelepciune-prostie, inteleptul dezvolta o interesanta constructie de invataturi etice si spirituale:"Cine are o inima inteleapta primeste invataturile, dar cine are o gura nesocotita se prapadeste singur" (10,8) sau "Pe buzele celui priceput se afla intelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fara minte"(10,13)
Pomeneam mai sus de intelepciunea practica Iata cateva exemple:"Cumpana inselatoare este urata Domnului, dar cantareala dreapta Ii este placuta"(11,1) sau "Cel rau dobandeste un castig inselator, dar cel ce seamana neprihanirea are o adevarata plata" (11,18)
Intelepciunea pusa intr-o relatie atat de directa cu Dumnezeu este vazuta ca fiind temelia virtutilor, pe cand  nebunia voluntara, respingerea binelui, este drumul pieirii:" Silnicia celor rai ii matura, pentru ca nu vor sa faca ce este drept(21,7) Calea celui rau este urata Domnului... Cine paraseste cararea este aspru pedepsit si cine uraste mustrarea  va pieri" (15,10) Ita roadele nebuniei: desconsiderarea sfaturilor parintesti, certuri,rautate,adulter,decadere si, in cele din urma,moarte Ce este nebunia? Nu este altceva decat negarea autoritatii lui Dumnezeu Daca de la acceptarea lui Dumnezeu pleaca intelepciunea, este logic sa consideram, urmand logica inteleptului, ca nebunia este sinonima cu respingerea lui Dumnezeu: "Nebunul zice in inma lui: Nu este Dumnezeu"(Psalmul 53,1)
Iata sfaturile intelepciunii: nu fi lacom, fii integru si cumpatat, respecta-ti parintii si nu abdica de la principiile morale Lenea duce la saracie"Sa mai dorm putin, sa mai atipesc putin,sa mai incrucisez mainile putin ca sa ma odihnesc... si saracia vine peste tine pe neasteptate, ca un hot si lipsa ca un om inarmat" (24,33.34)
Omul intelept a invatat stapanirea de sine, dar cel care nu este stapan pe sine este ca "o cetate surpata si fara ziduri"(25,28) Sa aiba nebunul vreo scuza? Nicidecum, pentru,ca "oamenii dedati la rau nu inteleg ce este drept, dar cei ce cauta pe Domnul inteleg totul"(28,5) Finalul capitolului 29 este sub semnul unei sentinte rostite cu gravitate: "Domnul este Acela care face dreptate fiecaruia" (29,26)

 Cuvintele lui Agur
 Poezie si arta: "Cine a adunat vantul in pumnii lui? Cine a strans apele in haina lui?" Iata o filozofie de viata a intelepciunii: Doamne "nu-mi da nici saracie, nici bogatie, da-mi painea care i mi  trebuie Ca nu cumva, in belsug, sa ma lepad de Tine si sa zic " Cine este Domnul?, sau nu cumva, in saracie, sa fur, si sa iau in desrt Numele Dumnezeului meu" (30,8.9)
Capitolul 30 este cu adevarat o bijuterie Explozia de viata, dinamismul imaginilor si comparatiile indraznete sunt fascinante Depasind dulcea mangaiere a sufletului, merita sa desprindem si cateva principii de viata: respectul autoritatii parintesti, omenia,cumpatarea sau integritatea

Cuvintele imparatului Lemuel
 Pasajul final al cartii Proverbelor reprezinta tezaurul sfaturilor mamei, date fiului ei, imparatul: respingerea ferma a imoralitatii si a viciului(31,3-5) Cum nu se putea mai frumos, cartea se incheie, in replica la necinste si desfrau, cu portetul de zana al femeii cinstite (31,10-31) Inteleptul a gasit cu cale  sa isi incheie pledoaria cu acest minunat acrostih, exemplul practic al roadelor intelepciunii

CONCLUZIE
 Cartea Proverbele este , pe cat de simplu de parcurs, pe atat de dificil de prezentat Intelepciunea din proverbe nu este, asa cum suntem noi obisnuiti, agerimea de a raspunde la intrebari de genul: "cat fac 24x58?"Intelepciunea proverbelor este frica de Domnul, este filozofie de viata, este alegere intre lumina si intuneric

Cine este Dumnezeu

Cine este Dumnezeu? Unde este Dumnezeu, asupra caruia este centrata sau focalizata intreaga actiune a gindirii tale?
Dumnezeu nu este o mare fiinta din exteriorul tau, pe care s-o aduci inlauntru si apoi s-o prezinti lumii. Dumnezeu este puterea generata si insufletita de activitatea propriei tale gindiri. Este adevarat ca aceasta putere este inlauntrul tau si pretutindeni in jurul tau, dar ea este inactiva pina in clipa cind te gindesti la ea si stii ca ea exista. Atunci o vezi izvorind din tine fara limite. O prezinti lumii, si lumea beneficiaza de ceea ce ii prezinti. Tu, tu insuti, trebuie sa exprimi desavirsirea punind mai presus de toate forta a tot Binele, Dumnezeu - Tatal tau, puterea de a indeplini, in orice gind sau gest al tau. Atunci esti Dumnezeu, implinind desavirsirea. Acesta este Dumnezeu, adevaratul si unicul Dumnezeu, exprimindu-se dinlauntrul tau.
Atunci, tu esti Dumnezeu Tatal, cel care administreaza, amplifica si proiecteaza, realizatorul categoric si pozitiv. Atunci legiunile vin in zbor pentru a-ti implini cererea.
In momentul in care afirmi din toata inima, cu adinc respect si profund inteles, ca Dumnezeu se afla in Templul Sfint, si stii ca acest templu este chiar corpul tau, exact asa cum il ai si il arati astazi, si stii ca tu, adevaratul Christ, traiesti unit cu Dumnezeu chiar in interiorul acestui templu, si ca trupul tau spiritualizat este un etern loc sfint, un lacas atotcuprinzator si complet, atunci tu esti sursa puterii, ulciorul care contine si din care curge totul, prin care se revarsa acest adevarat si divin principiu. Atunci reversi in afara mereu mai mult din acest Dumnezeu care esti si pe care il iubesti.
Slujesti, adori, si cu o iubire nemarginita, exprimi catre toata omenirea ceea ce ei pot vedea ca fiind Christ, omul-Dumnezeu, guvernind triumfator.
Atunci spui, cu cea mai mare bucurie, Oricine doreste, sa vina si sa bea cu nesat din apa vietii pure. Cei ce vor face asta nu vor mai inseta. Aceasta putere pe care o folosesti si o exprimi este Dumnezeu. Fiul indeplineste de indata ceea ce indeplineste Tatal. Asta mai implica sa fii modest si sa te inclini in fata acestei mari puteri. Aceasta este adevarata umilinta, sa mergi cu modestie, unit cu propria ta forta si putere conducatoare.
Printr-o consecventa contemplare, slavire, binecuvintare si recunostinta pentru aceasta putere, ii sporesti fluxul si, pe masura ce faci asta, ea devine mai eficienta si mai usor accesibila pentru tine.
De aceea, va spun, rugati-va fara incetare. Viata voastra zilnica este adevarata ruga.
Mai intii RECUNOSCIND ca aceasta putere exista, apoi folosind-o cu incredere absoluta, in curind devii pe deplin constient de ea. Curind STII ca ea este atotcuprinzatoare, in tine si prin tine. Daca o vei lasa, doar, sa curga, se va grabi spre tine in orice situatie. Ea curge spre tine dupa cum tu o lasi sa curga din tine. Fii ferm precum Dumnezeu, si exprim-o in afara. Acesta este Dumnezeu Tatal tau in tine, si tu si Tatal tau una sunteti. Nu servitori, ci FII, Fii ai Primei Cauze. Tot ce are EU SINT, iti apartine; caci tu esti EU SINT.
Nu sunt eu cel care face lucrarea, ci EU SINT din Tatal, si Tatal din mine realizeaza marea opera. Stiind ca lucrezi unit cu Tatal, nu exista limitari, ingradiri; stii ca este dreptul tau divin sa indeplinesti toate lucrurile.
Atunci urmeaza-ma exact asa cum eu urmez Christul, adevaratul Fiu, unicul nascut al Tatalui; si, dupa cum il exprim si il manifest pe Dumnezeu, il aduc la lumina pe Dumnezeul launtric. Atunci se va spune ca toti sunt Dumnezeu.
Marele legamint incheiat dintotdeauna este PRIVESTE-L PE DUMNEZEU!. Asta inseamna sa-l vezi pe Dumnezeu inaltindu-se in deplina stralucire chiar inlauntrul tau si din tine, si la fel din toti ceilalti. Cind il privesti pe Dumnezeu si nimic altceva, atunci il iubesti si il slujesti numai pe Dumnezeu; cu adevarat atunci il privesti pe Dumnezeu. Tu esti Domnul, Legiuitorul, impartitorul dreptatii.
Cind te rogi, intra in camaruta ta, camera secreta a propriului tau suflet. Acolo, roaga-te la Tatal tau dinlauntrul tau; si Tatal tau, care aude, te rasplateste deschis. Roaga-te si multumeste ca esti capabil sa dai, intregii lumi, mereu mai mult din Dumnezeu.
Oare nu iti ofera asta o viziune mai inalta si mai mareata, o perspectiva mai larga, un ideal mai nobil?"


Baird T. Spalding - Viata Maestrilor

Intr-o lume plina de iubire, terapia nu ar fi necesara deloc

Osho: Intr-o lume plina de iubire, terapia nu ar fi necesara deloc



In timpul uneia dintre intalnirile cu discipolii sai, Osho a fost rugat sa raspunda la urmatoarea intrebare:

”De ce este imbratisarea un instrument vindecator atat de eficient? Pana nu demult credeam ca luciditatea, inteligenta si autoanaliza sunt principalele instrumente vindecatoare, dar ele nu inseamna nimic prin comparatie cu imbratisarea.”

Te invit sa citesti raspunsul sau, mai jos.


Lectura placuta!


Omul simte nevoia sa fie dorit. Aceasta este una din principalele nevoi ale fiintei umane. Daca nu se simte iubit, omul incepe sa moara. Daca simte ca viata sa nu conteaza pentru nimeni, ea isi pierde semnificatia chiar pentru el insusi.

De aceea, iubirea este cea mai mare terapie posibila.
Lumea are nevoie de terapie tocmai pentru ca ii lipseste iubirea.


Intr-o lume plina de iubire, terapia nu ar fi necesara deloc; iubirea ar fi mai mult decat suficienta. Imbratisarea nu este altceva decat un gest de iubire, de caldura, de atentie. Simpla senzatie de caldura provenita de la cealalta persoana poate vindeca multe boli, inclusiv raceala si egoul. Ea este suficienta pentru a te transforma din nou intr-un copil.


La ora actuala, psihologii au inteles ca daca nu este imbratisat si sarutat suficient de mult, copilul nu poate creste normal. Lui ii lipseste un anumit tip de hrana. Sufletul are nevoie de hrana, la fel ca si trupul. Ii poti indeplini copilului toate nevoile fizice, dar daca nu il imbratisezi niciodata, el nu va creste normal. Psihicul lui nu se va dezvolta. Se va simti tot timpul trist, neglijat, ignorat, neiubit. A fost hranit fizic, dar nu si afectiv.


Cercetatorii au remarcat faptul ca daca nu este imbratisat, copilul scade in dimensiuni si poate chiar muri, chiar daca ii este asigurata hrana fizica. Corpul este ingrijit, dar sufletului ii lipseste iubirea. El se izoleaza, devine rupt de existenta-mama.


Iubirea asigura aceasta punte, ea este radacina noastra.


Asa cum respiratia este esentiala pentru corpul fizic – daca incetam sa mai respiram, corpul moare –, iubirea reprezinta respiratia interioara a sufletului. Acesta traieste prin iubire.


Luciditatea, inteligenta si autoanaliza nu sunt suficiente. Poti sa cunosti toate terapiile din lume, poti deveni un expert, dar daca nu cunosti arta iubirii nu vei ramane decat la suprafata activitatii terapeutice.


Din 100 de cazuri, 90 de oameni bolnavi sufera in primul rand pentru ca nu au avut parte de iubire. De aceea, daca terapeutul simte o grija deosebita fata de pacientul sau, hranindu-l cu iubire si implinindu-i aceasta nevoie, starea acestuia din urma se poate schimba in mod miraculos.


Dincolo de orice indoiala, iubirea este cel mai terapeutic fenomen care exista.


Sigmund Freud se temea foarte tare de ea. Imbratisarea nici nu intra in discutie, dar el prefera chiar sa nu dea ochii cu pacientul, temandu-se sa nu simta o stare de simpatie fata de acesta dupa ce i-a ascultat toate plangerile si cosmarurile interioare.


Se temea sa nu inceapa sa planga, sa nu i se umezeasca ochii, sau – Doamne fereste! – sa nu simta chiar nevoia de a-l lua de mana pe pacient. Se temea atat de tare de relatia de iubire dintre terapeut si pacient incat a inventat canapeaua psihanalistului. Pacientul trebuia sa stea intins pe spate, iar psihanalistul statea pe un scaun in spatele sau, astfel incat sa nu fie nevoit sa dea ochii cu el.


Retineti insa: iubirea nu poate creste decat fata in fata. Animalele nu pot simti acest lucru, caci ele nu stiu sa faca dragoste decat pe la spate; de aceea, intre ele nu se poate stabili un sentiment de prietenie, o relatie adevarata. O data actul sexual terminat, fiecare pleaca in treaba sa, separat, fara un multumesc sau un la revedere! Animalele nu au reusit sa isi creeze familii, relatii de prietenie, o societate, pentru simplul motiv ca atunci cand fac dragoste nu se privesc in ochi, nu stau fata in fata. Ca si cum actul lor amoros ar fi un act mecanic. El nu contine nici un element uman.


Omul si-a creat un intreg univers al relatiilor pentru simplul motiv ca este singurul animal care face dragoste fata in fata. Ochii partenerilor comunica intre ei, expresiile lor faciale devin un limbaj subtil. In acest fel, intimitatea creste, bazandu-se pe impartasirea emotiilor, atat de intense in asemenea momente (bucurie, extaz, stralucirea specifica orgasmului).


Omul are nevoie de intimitate; aceasta este o nevoie esentiala.


De aceea, este mai bine sa faceti dragoste pe lumina, nu in intuneric – cel putin intr-o lumina mai slaba, cum ar fi cea a unei lumanari. Actul amoros in intuneric exprima inca latura noastra animala, dorinta de a evita fata celuilalt.


Sigmund Freud se temea foarte tare de iubire; de fapt, se temea de propria sa iubire reprimata. Se temea sa nu se implice. Dorea sa ramana in afara, nu sa se implice in sufletul pacientului sau, sa fie doar un observator stiintific, detasat, rece, la distanta. El a creat psihanaliza ca si cum aceasta ar fi o stiinta. In realitate, nu este o stiinta si nu va fi niciodata! Este o arta, fiind mult mai apropiata de iubire decat de logica.


Un psihanalist adevarat nu se teme sa patrunda adanc in sufletul pacientului sau; dimpotriva, el este dornic sa isi asume acest risc. Intr-adevar, apele sunt tulburi acolo, te poti ineca cu usurinta – la urma urmei, esti si tu un om! Cine stie peste ce necazuri poti da, dar trebuie sa-ti asumi acest risc.


De aceea il iubesc atat de mult pe Wilhelm Reich. Acest om a transformat intreaga psihanaliza prin implicarea sa. El a renuntat la detasarea omului de stiinta. De aceea, eu il consider un revolutionar mult mai mare decat Sigmund Freud. Sigmund Freud a ramas un traditionalist, speriat de propriile sale reprimari.


Daca nu va temeti de propriile voastre reprimari, le puteti fi de mare ajutor semenilor vostri. Daca nu va temeti de propriul vostru subconstient, daca v-ati rezolvat cat de cat problemele personale, va puteti implica in lumea interioara a pacientului, devenind mai degraba un participant la aceasta, nu un simplu observator detasat.


Eu inteleg teama lui Sigmund Freud, caci si psihanalistii au problemele lor, uneori mai mari decat cele ale pacientilor lor. De aceea, doresc sa fac o afirmatie cat de poate de categorica: daca omul nu este pe deplin trezit, un iluminat, el nu poate fi un terapeut adevarat.


Numai un Buddha poate fi un terapeut autentic, caci el nu mai are probleme personale de rezolvat. El poate fuziona pe deplin cu pacientul sau. De fapt, pentru el pacientul nici nu reprezinta un pacient.


Aceasta este diferenta care exista intre relatia dintre un pacient si terapeutul sau si cea care exista intre un discipol si maestrul sau. Discipolul nu este un pacient, el este copilul iubit al maestrului. Maestrul nu este doar un observator; el devine un participant. Cei doi si-au pierdut entitatile separate si au devenit una. Aceasta unitate este intregul secret.

Imbratisarea este doar un gest care aminteste de unitate, dar chiar si acest gest este de mare folos.


De aceea, ai dreptate. Ma intrebi: „De ce este imbratisarea un instrument terapeutic atat de eficient?“

Da, este, si este doar un gest. Daca este extrem de autentic – daca la el participa inclusiv inima – el devine un instrument magic, un fel de miracol care poate transforma instantaneu intreaga situatie.


Nu se pot spune prea multe despre acest gest, dar unul din lucrurile pe care trebuie sa le intelegeti este urmatorul: ideea ca un copil moare, iar in om se naste adolescentul; ca adolescentul moare, iar in el se naste adultul tanar; ca si acesta moare, iar in om se naste adultul matur, si asa maideparte – este gresita.


Copilul nu moare niciodata – nici o etapa nu moare. Copilul ramane de-a pururi, inconjurat de alte experiente, de adolescenta, apoi de tinerete, de maturitate si de batranete, dar nu moare.


Omul este la fel ca o ceapa, alcatuit din mai multe straturi succesive. Daca decojesti ceapa, vei descoperi in curand foile fragede din interior. Cu cat te apropii mai mult de miez, cu atat mai fragede devin ele. Acelasi lucru este valabil si in ceea ce priveste omul: daca patrunzi adanc in interiorul lui vei descoperi intotdeauna copilul inocent, iar contactul cu acesta este inevitabil un gest terapeutic.


Imbratisarea permite un asemenea contact. Daca imbratisezi un om cu caldura, cu iubire, daca imbratisarea ta nu reprezinta un simplu gest golit de semnificatie, ci unul autentic, daca inima ta participa la el, intri imediat in contact cu copilul inocent din el. Revenirea acestuia la suprafata reprezinta un act cu o imensa valoare terapeutica, intrucat inocenta copilului este vindecatoare in sine. Ea nu a fost corupta. Ai atins astfel miezul pur al persoanei in care coruptia nu a patruns niciodata, iar acest lucru este suficient pentru a declansa procesul de vindecare.


Copiii sunt atat de puri, atat de plini de vitalitate, debordeaza de atata energie. Regasirea acestei energii este suficienta pentru a-l vindeca pe om. Important este sa scoti acest copil la lumina, iar imbratisarea este una din modalitatile cele mai eficiente.


Autoanaliza este o cale mentala; imbratisarea este calea inimii. Mintea este cauza tuturor bolilor, in timp ce inima este sursa oricarei vindecari.
 www.esoterism.ro

Moartea,solutia aparenta a unor necazuri

Moartea a luat nastere in clipa savarsirii primului pacat. Pacatul a nascut moartea trupeasca si inca o naste pe cea sufleteasca. Acela care nu crede in Dumnezeu este mort sufleteste, chiar daca mai traieste inca trupeste. Necredinciosul vede in moarte un capat de drum, un moment in care atat trupul, cat si sufletul sau, inceteaza de a mai exista.

Un personaj dintr-o scriere semnata de Gabriel Marcel spune: "Sa iubesti pe cineva inseamna sa-i spui: Tu nu vei muri." Este clar ca acesta nu se refera la moartea trupeasca, ci la vesnicia sufletului si la vesnicia iubirii purtate aceluia. Cum se poate vorbi insa de iubire in viata celor care vad in moarte un sfarsit a toate, iar nu un inceput al vesniciei?

Moartea, aparenta solutie a unor necazuri

Doar un om mort sufleteste poate vedea moartea trupeasca drept o solutie in suferintele intampinate in viata. Cand omul nu crede in nemurirea sufletului, atunci el se raporteaza la viata doar trupeste, in momentele mai grele ale vietii, moartea lui sau a celorlalti, aparand ca o solutie ca oricare alta.

Moartea este vazuta ca o solutie de a scapa de anumite greutati numai de cei care nu sunt acorati in realitatea vietii, necrezand in Dumnezeu si in viata vesnica. Parintele Paisie Aghioritul spune ca "oamenii sufera pentru ca nu inteleg sensul vietii; atunci cand acest sens este inteles, toate lucrurile se indreapta". Dostoievski, crezand cu tarie ca numai credinta crestina in nemurirea sufletului umple viata de sens si, prin aceasta, ne mantuieste, marturiseste: "Taina existentei omenesti nu consta numai in faptul de a trai, ci si in a sti pentru ce traim."

Sufletul este vesnic, asemenea Celui care l-a creat. O cantare din slujba inmormantarii aminteste de frica pe care o simte sufletul, atunci cand se desparte de trup: "Vai, cata lupta are sufletul cand se desparte de trup! Vai, cat lacrimeaza atunci si nu are cine sa-i ajute! Catre ingeri isi ridica ochii, catre oameni se uita, dar nimeni nu-l poate ajuta." Cei care nu au crezut in nemurirea sufletului lor se vor infricosa cu atat mai mult in acel ceas de taina, cand li se vor deschide ochii cei nevazuti si vor privi cele vesnice.

Moartea personala sau a unor cunoscuti este vazuta drept o solutie a unor necazuri si suferinte doar de cei care nu cred in viata vesnica. Sinuciderea se afla la indemana tuturor acelora care cred ca astfel pot scapa de suferinta, ignorand Cuvantul lui Dumnezeu si iubirea celor de aproape ai lor, carora le intorc spatele. Mai apoi, acela care nu-si pretuieste viata proprie, aceluia, desigur, ii este indiferenta si viata altora. Astfel, moartea celui betiv si violent este vazuta ca o binecuvantare, cei de aproape scapand astfel de suferinta; moartea celui care ne uraste si ne face sa suferim este aproape ceruta lui Dumnezeu, crezand ca doar asa ne putem odihni; moartea celui bolnav incurabil este de dorit, ingrijirea acestuia solicitand prea mult efort; moartea celui batran este asteptata, neputintele acestuia fiind greu de rabdat.

Moartea celor care ne fac viata grea nu a fost, nu este si nu va fi niciodata o solutie reala in vederea indepartarii unor suferinte personale. Un sot violent, o ruda alcoolica, un copil bolnav sau un bunic "prea" batran nu vor fi niciodata indeajuns pentru a-L face pe Dumnezeu sa nu-i mai iubeasca. Tot asa, acestea nu trebuie sa ne fie noua suficiente pentru a gandi ca moartea lor ne poate aduce odihna. Singura moarte care solutioneaza toate problemele si suferintele vietii este si va ramane doar moartea Mantuitorului Iisus Hristos, care ne-a aratat iubirea lui Dumnezeu si ne-a adus Invierea.

Sotul, sotia, copiii, rudele, colegii de munca, vecinii, prietenii, locul in care traim si timpul vietii noastre sunt cele mai bune conditii in care ne putem mantui, oricat de aspre ar parea unele dintre acestea. Inca si mai mult, nu numai pe noi suntem datori sa ne mantuim-sfintim, ci si pe cei de langa noi.

"Cei rai si cei buni trebuie sa stea impreuna, sa se inteleaga cumva, acasa, la serviciu, peste tot. Cei cu ravna duhovniceasca stau in mijlocul celorlalti, nestiuti de nimeni, si se roaga in taina si Dumnezeu lucreaza prin ei. Si asa, fara sa se bage de seama, Domnul schimba raul in bine. Aici e marea taina, ca Dumnezeu asteapta pana la sfarsit si cei rai se pot intoarce in ultimul ceas. Cu o rugaciune curata, inaltata catre Hristos, sfintii au scos pe aproapele din iad. Important e sa pui intre tine si celalalt pe Hristos, ca El este Calea de la inima la inima." (Parintele Ghelasie de la Frasinei)

Moartea celor de langa noi este vazuta cu alti ochi in cadrul slujbei de inmormantare. Sezand langa trupul neinsufletit al sotului, sotia indurerata se jelea cu amar, zicand: "De ce ai plecat? Ma obisnuisem cu tine, asa cum erai." Am aflat, mai apoi, ca de ani de zile, sotul zacea imobilizat in pat, bolnav cu trupul si cu sufletul, necredincios si betiv. Sotia, credincioasa si iubitoare, il ingrijise fara cartire in tot acest timp. Chiar si asa, acea sotie nu isi dorea moartea sotului, ci viata lui si intoarcerea la Dumnezeu.

Cuvantul rostit la inmormantarea sotului arata ca moartea nu este o solutie in nici un caz, indiferent de greutatile aparente sau reale ce trebuie indurate, rabdate si arse in focul iubirii jertfelnice. Sa credem cu tarie ca noi nu ne iubim pe noi insine mai mult decat ne iubeste Dumnezeu, iar daca Dumnezeu ingaduie anumite greutati in viata noastra, o face numai pentru mantuirea noastra si a celor de aproape ai nostri, ca sa traim vesnic in odihna Lui.

Teodor Danalache

Terapie prin rugaciune

Oamenii pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaşte sau sanctuarele. Oamenii de ştiinţă din  Petersburg au dovedit-o şi au descoperit şi mecanismul "material" al acestui fenomen divin. 

"O rugăciune este un remediu puternic", spune Valeri Slezin, şeful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg .

"Rugăciunea nu numai că reglează toate procesele din organismul uman, ea repară şi structura grav afectată a conştiinţei."[2]
Profesorul Slezin a făcut ceva de necrezut - a masurat puterea rugăciunii. El a înregistrat electroencefalogramele unor călugări în timp ce se rugau şi a captat un fenomen neobişnuit - "stingerea" completă a cortexului cerebral.

Această stare poate fi observată numai la bebeluşii de trei luni, atunci când se află lângă mamele lor, în siguranţă absolută. Pe masură ce persoana creşte, această senzaţie de siguranţă dispare, activitatea creierului creşte şi acest ritm al biocurenţilor cerebrali devine rar, numai în timpul somnului profund sau al rugăciunii, aşa după cum a dovedit omul de ştiinţă. Valeri Slezin a numit aceasta stare necunoscută "trezie uşoară, în rugăciune" şi a dovedit ca are o importanţă vitală pentru orice persoană.

Este un fapt cunoscut că bolile sunt cauzate mai ales de situaţii negative şi afronturi care ne rămân înfipte în minte. În timpul rugăciunii, însă, grijile se mută pe un plan secundar sau chiar dispar cu totul. Astfel, devine posibilă atât vindecarea psihică şi morală cât şi cea fizică.

Slujbele bisericeşti ajută şi ele la ameliorarea sănătăţii. Inginera şi electrofiziciana Angelina Malakovskaia, de la Laboratorul de Tehnologie Medicală şi Biologică a condus peste o mie de studii pentru a afla caracteristicile sănătăţii unor enoriaşi înainte şi după slujbă. A rezultat că slujba în biserică normalizeaza tensiunea şi valorile analizei sângelui.

Se pare că rugăciunile pot să neutralizeze chiar şi radiaţiile. Se ştie că după explozia de la Cernobîl, instrumentele de masură pentru radiaţii au arătat valori care depăşeau capacxitatea de măsurare a instrumentului. În apropierea Bisericii Arhanghelului Mihail, însă, aflată la patru km de reactoare, valoarea radiaţiilor era normală.

Oamenii de ştiinţă din Petersburg au confirmat, cu ajutorul experimentelor efectuate, că apa sfinţită, semnul Crucii şi bătutul clopotelor pot să aibă, de asemenea, proprietăţi vindecătoare.. De aceea, în Rusia, clopotele bat întotdeauna în cursul epidemiilor.
Ultrasunetele emise de clopotele care bat omoară viruşii de gripă, hepatită şi tifos.
Proteinele viruşilor se încovoaie şi nu mai poartă infecţia, a spus A. Malakovskaia. Semnul crucii are un efect şi mai semnificativ : omoară microbii patogeni (bacilul de colon şi stafilococi) nu numai în apa de la robinet, ci şi în râuri şi lacuri. Este chiar mai eficient decât aparatele moderne de dezinfecţie cu radiaţie magnetică.

Laboratorul ştiinţific al Institutului de Medicină Industrială şi Navală a analizat apa înainte şi după sfinţire.

A rezultat că dacă se citeşte rugăciunea Tatăl Nostru şi se face semnul Crucii asupra apei, atunci concentraţia bacteriilor dăunătoare va fi de o sută de ori mai mică. Radiaţia electromagnetică dă rezultate mult inferioare.
Astfel, recomandările Ortodoxe de a binecuvânta orice mâncare sau băutură nu au numai o valoare spirituală, ci şi una preventivă.

Apa sfinţită nu este numai purificată, ci ea îşi schimbă şi structura, devine inofensivă şi poate să vindece. Aceasta se poate dovedi cu aparate speciale.

Spectrograful indică o densitate optică mai mare a apei sfinţite, ca şi cum aceasta ar fi înţeles sensul rugăciunilor şi l-ar fi păstrat.
Aceasta este cauza acestei puteri unice de a vindeca..

Singura limită este că vindecă numai pe cei credincioşi.

"Apa "distinge" nivelul de credinţă al oamenilor.", spune A. Malenkovskaia. Atunci când un preot sfinţeşte apa, densitatea optică este de 2,5 ori mai mare, atunci când sfinţirea este efectuată de o persoană credincioasă laică, numai de 1,5 ori mai mare, dar cu un om botezat şi necredincios, fără cruce la gât, schimbările au fost nesemnificative.

Tradus din rusă în engleză de Julia Bulighina. Trad. Din engleză în română Cristina M. C1999-2009 "Pravda Ru"

7 Reguli filocalice pentru restabilirea sanatatii

1. Starea de bine mintal grabeste refacerea fizica
Este regula numarul unu, si toate celelalte sunt detalii ale ei. Starea de bine mental grabeste refacerea fizica… Sanatatea noastra este o functie a psihicului si a gandirii pozitive. Omul este ceea ce gandeste. O gandire care selecteaza afecte pozitiv, o gandire bazata pe multumire ferma va asigura o sanatate buna sau o recuperare rapida. Aceasta se intampla deoarece traim intr-o lume in care pierdem adesea conditia sanatatii celei bune. Multumirea launtrica este garantul pastrarii acestei stari.
Cum se poate dobandi multumirea? Muta mintea de la „veacul acesta“ si mintea se va schimba. Intrebati-va: suntem multumiti? Exista o relatie intre multumire si inteligenta, intre multumire si intelegere. Daca esti tipul cerebral, intai intelegi lumea si esti multumit ca lumea este ceea ce este. Daca apartii tipului intuitiv, afectiv, intai iti creezi starea de multumire, si va urma intelegerea. Depinde carui tip mental ii apartii. Daca dominanta este intuitiva, atunci creeaza-ti o stare de multumire; din ea va rezulta inteligenta. Daca dominanta este cerebrala, atunci intelegerea creeaza multumire.
Este un fapt valabil si in relatia dintre doi oameni, doi soti. V-ati pus vreodata intrebarea de ce apar frecvent situatii conflictuale intre soti? Pentru ca nici unul nu intelege natura celuilalt. De pilda, femeia trebuie inteleasa din punct de vedere al dinamicii afective. Osciland intre inchidere si deschidere. Ca sa se refaca afectiv, uneori femeia se inchide, se retrage in sine, pare mahnita. Barbatul o vede inchisa si retrasa si atunci se gandeste ca sentimentele ei fata de el s-au racit. Dar acel barbat nu intelege ca asa-zisa raceala a femeii este o faza naturala, prin care ea trebuie sa treaca pentru a-si reface comportamentul afectiv.
Dinamica masculina este alta, osciland intre fuga si revenire. Ca sa-si refaca afectivitatea, barbatul fuge. Iata de ce, atunci cand vede un barbat „fugind“, femeia n-ar trebui sa se teama ca sentimentele lui fata de ea s-au racit; ea ar trebui sa stie ca dinamica lui afectiva se reface prin fuga. Aceasta idee nu trebuie inteleasa eronat, cum ca cei care fug au si dreptate s-o faca. Fuga poate fi exprimata divers — un barbat „fuge“ in cititul presei, e absent din casa. E si asta o fuga. Sau „fuge“ sa joace table cu vreun vecin. Sau „fuge“ la manastire, daca este mai pios. Femeia trebuie sa inteleaga ca barbatul are, la un moment dat, nevoie sa „fuga“. Intelegerea faptului ca asemenea stari sunt naturale ar putea evita numeroase conflicte, conflicte care genereaza ulterior perturbari de personalitate ale membrilor familiei — fie localizate pe termen scurt, fie cu amprenta de durata aspra copiilor.
Psihologii au explicat deja ca majoritatea impasurilor pe care le vor avea copiii nostri mai tarziu, sunt cauzate de conflictele din familie,aparute in perioada copilariei. Aceasta este, deci, prima regula: sanatatea este o consecinta a binelui mental. Iar acest bine mental are la baza intelegerea si starea de multumire. Nu de automultumire, ci acea multumire care, la urma urmei, inseamna intelegere.

2. Nu considera boala ca o pedeapsa pentru pacate
Unii considera boala ca fiind o pedeapsa pentru pacate: aceasta este o dovada de slabire psihica. Omul bolnav se reface mai greu, atunci cand considera ca a fost batut de Dumnezeu, si ca Atotputernicul i-a dat boala, in chip de pedeapsa. Dar daca boala nu este o pedeapsa pentru pacate, ce este ea, atunci? Putem vorbi despre boala ca fiind o oprire de la pacat, o informatie, o atentionare ca am incalcat o lege.
Intr-o carte celebra, care se cheama Calatorie inspre soare apune, personajul principal este o maimuta. O maimuta poznasa, nascuta dintr-o piatra. Ea se duce sa caute initierea. Un maestru o ajuta sa obtina initierea si astfel, ea a devenit „egala cerului“, nemuritoare. Insa, cu toate ca era nemuritoare, maimuta tot facea pozne. Tot asa e si situatia omului: desi dobandeste atata stiinta, salbaticia din el nu dispare. Ei bine, aceasta maimuta, ajungand la un moment dat in cer, face taraboi printre sfinti, rastoarna niste cazane unde se fierbea elixirul vietii, strica niste tocmeli… Sfintii se supara si se plang lui Dumnezeu, ca o maimuta intoarce totul cu susul in jos. Si atunci Dumnezeu ii spune lui Buddha: „Ia tu maimuta asta, ca e din India, e din tara ta. Ia-o si da-i un leac sa se astampere!“ Si Buddha a luat un cerculet de fier, l-a pus pe capul maimutei si l-a fixat bine, ca ea sa nu-s poata da jos, spunandu-i: „De cate ori vei calca o lege divina, cercul te va strange!“ Si a venit maimuta pe Pamant; cum facea o pozna mare, cerculetul o strangea si atunci se cumintea.
Iata deci ca durerea ei de cap nu era o pedeapsa, ci o informatie ca a incalcat o lege sacra, o lege impotriva vietii. Noi nu stim ca, in realitate, am incalcat o lege, iar ca daca ne-am corecta atitudinea si n-am mai incalca legea, ne-ar lasa durerea de cap, fara pastila si fara doctor. Iata deci ca boala nu e o pedeapsa pentru pacat, ci o oprire de la pacat.
S-a pus adesea intrebarea: „De ce ne imbolnavim?“ Un raspuns ar fi ca ne imbolnavim ca sa ne amintim de Dumnezeu. Intotdeauna cand suntem bolnav, ne amintim de Dumnezeu. Putem spune ca, de fapt, ne imbolnavim ca sa ne smerim, ca sa ne aducem aminte ca suntem trecatori. In afara de asta, de ce ne mai imbolnavim? Ne imbolnavim ca sa smulgem tandrete. In lumea aceasta, in care toti sunt grabiti, nimeni nu vrea, nu are timp sa ne dea tandrete. Atunci, inconstient, ce facem? Ne imbolnavim, ca sa smulgem tandrete, caldura. Le amintim celor din jur ca ne datoreaza caldura, caci ei uita! Toti datoram ceva semenului nostru.

3. Boala nu trebuie privita ca o catastrofa, ci ca un prilej de introspectie, de liniste, de intrerupere a gandurilor
Definitia pacatului o stim. Pacatul reprezinta grijile si incalcarea celor trei legi universale revelate. Daca pana acum nu stiati foarte limpede ce inseamna „pacat“, iata o definitie care sa va ajute. Pacat inseamna sa-ti faci griji — daca-ti faci griji, ai pacate. Grijile ne imputineaza linistea, imputineaza viata. „Rumegarea“ gandurilor slabeste omul. Boala prilejuieste aceasta intrerupere a grijilor; este o oprire fortata din „mecanica pacatului“, din mecanica vietii pline de pacate. Exista o a 11-a porunca — noi stim doar 10, pe care le-am interiorizat si dupa care ne conducem. Porunca a 11-a apare ca un verset in Psalmul 45 si suna asa: „Opreste-te si cunoaste!“ („Opriti-va si cunoasteti ca Eu sunt Dumnezeu“ Ps. 45:10). Consideram aceasta fraza ca porunca a 11-a.
Stiti ca in Pentateuh (Vechiul Testament) sunt 613 porunci?! In afara de cele 10, cele mai importante, din primele 5 Carti ale lui Moise, apar deci si multe altele. Iar a 11-a ar fi „Opreste-te si cunoaste!“. Nu poti ajunge la cunoastere, din mers. Noi trebuie sa descoperim oprirea spirituala. Opreste-te si citeste Filocalia sau Patericul. Opreste-te si petrece un minut de introspectie. Introspectie inseamna linistea interioara. Nu analiza interiorul: analiza este un viciu intelectual. Introspectia este doar liniste interioara.
Opreste-te deci si cunoaste inaltimea ta spirituala, precum si dimensiunea ta cea mare. Aceasta a 11-a porunca este incununarea celor 10 porunci cunoscute, dupa ce te-ai civilizat, cand incepi sa-ti descoperi dimensiunea metafizica. „OPRIREA“ este o practica. Ea a fost dezvoltata in Filocalie, care a propus „exercitiul celor 6 opriri“. Acest „opreste-te!“ se poate referi si la controlul celor 6 surse de agitatie si dezorganizare a personalitatii. Prima oprire este stabilitatea fizica: ea atrage dupa sine stabilitatea mintii si lipsa grijilor. A doua oprire este oprirea de la pacat. A treia oprire este oprirea de la mancarea care ne aprinde. A patra oprire: de la a ne aduna cu oamenii inferiori moral — deci un indemn de a te aduna cu oameni sporiti, cu oameni cu preocupari inalte. Oprirea este stazis. In greceste, stazis inseamna exercitiu spiritual, cum ar fi rugaciunea. Si rugaciunea este tot oprire. Aceasta este deci regula a treia: boala e un prilej de oprire, de introspectie.
Omul se imbolnaveste nu numai pentru ca incalca o lege, ci ca sa-si aminteasca de o lege sacra si sa se schimbe…

4. Boala este un prilej de schimbare
Daca vom privi boala din acest punct de vedere si daca nu ne vom mai teme de ea, vom constata ca astfel iesim mai repede din boala. Dupa ce au fost bolnavi, multi oameni si-au schimbat modul de a manca, de a trai, de a (con)vietui.

5. Devii sanatos, daca iti doresti cu adevarat acest lucru
Asta inseamna, intrucatva, ca multi sunt bolnavi pentru ca, in inconstient, ei se lasa sa fie bolnavi. Afirmatia poate parea, la prima vedere, socanta. Si totusi, ei sunt bolnavi, in primul rand ca sa-si atraga un beneficiu: vor sa fie tratati ca niste copii. Cand lupta vietii ne copleseste, toti simtim nevoia sa fim tratati precum copiii; atunci, subconstientul „cheama“ o boala. Daca vrei cu adevarat sa devii sanatos, devii sanatos.

6. Ajuta-ti subconstientul sa grabeasca vindecarea
Acest lucru este posibil: sa-ti ajuti subconstientul. Este un proces care se petrece in stare de relaxare, intr-o stare destinsa — mai ales daca esti bolnav. Relaxat, cu ochii inchisi, repeta-ti formule de insanatosire. Cea mai cunoscuta astfel de formula este: „Ma simt din ce in ce mai bine, pe zi ce trece, din toate punctele de vedere“; ea trebuie rostita la indicativ prezent, pentru ca subconstientul nu cunoaste alte timpuri verbale. Aceasta formula a fost folosita de dr. Emile Coué, care a vindecat, prin ea si printr-un climat psihic spiritual, sute de cazuri. Repetarea acestei formule duce la preluarea ei de catre rinencefal, iar rinencefalul transmite comenzile de refacere, acolo unde este nevoie. Rinencefalul, diencefalul si formatiunile reticulare trimit comenzile de refacere, acolo unde este slabita structura noastra. Daca aceasta formula este repetata de trei ori pe zi, in perioadele in care ne simtim slabiti, timp de 21 de zile, admitand ca este un caz cronic sau un caz ceva mai complicat, survine intotdeauna o imbunatatire.

7. Pentru cei vrednici, un impas precum o boala poate sa fie un prag initiatic
Boala nu numai ca iti da o informatie despre viata, dar iti poate crea si conditia unei schimbari mentale profunde, o traire initiatica. Acestea sunt regulile restabilirii sanatatii. Ajungem din nou la regula dintai: starea de bine mental intretine starea de bine fizic si grabeste refacerea fizica. Cu cat vom supraveghea mai bine mentalul, cu atat vom stapani starea de sanatate. Omul ar trebui sa stie nu numai cum poate sa-si revina, cum sa-si restabileasca sanatatea. El ar trebui sa stie cate ceva despre corelarea dintre greseala si boala — ce tip de greseala naste o categorie de boala — tocmai pentru a evita imbolnavirea. Asta trebuie retinut: faptul ca, sanatosi fiind, putem sa evitam o eventuala imbolnavire, prin starea de bine mental. Starea aceasta de bine mental poate fi cladita prin autoimpunere si prin purificare.
Predispozitia noastra pentru boala vine din predispozitia pe care o avem de a alege raul. Noi suntem cei care alegem raul. Dumnezeu nu vrea raul omului; omul alege raul. Omul alege raul, pentru ca este uneori nestiutor. Nu stie exact ce e bine si ce e rau. Alteori, omul alege raul din constrangere. E constrans sa il aleaga. Constrangerea tine de firea omului, inca de la nastere. Originea bolilor depaseste, adesea, puterea noastra de intelegere.
Exista 3 origini reperabile :
1. Unele boli sunt genetice sau ancestrale: te-ai nascut cu o povara in soarta. Nu esti raspunzator de aceste boli, ele sunt niste poveri. Te-ai nascut cu ele.
2. Alte boli provin din conflictele sau traumele avute in perioada prenatala si in copilarie. Daca au existat conflicte puternice sau traume in acea perioada, individul le va resimti in tot timpul vietii. Iata de ce copilaria, familia, mediul sacru al casei trebuie privire cu mare grija.
3. Boli cu surse nomice. Nomos, in limba greaca, inseamna lege. Acestea sunt bolile despre care deja am vorbit, venite dintr-o incalcare a Legii revelate. Si este palierul actual: cumul cotidian de erori.
Pe langa toate acestea, la maturitate putem sa observam ca in noi exista o predispozitie la imbolnavire, in functie de anumite coordonate — doua la numar. Adica: (1) ne imbolnavim pentru ca suntem agresivi si (2) ne imbolnavim pentru ca ne simtim vinovati.
Agresivul si vinovatul se imbolnavesc mai usor. Neagresivul si nevinovatul fac fata multor conditii grele, fara sa se imbolnaveasca; fac fata si mediilor contaminate, fara sa se imbolnaveasca. In privinta agresivitatii, trebuie spus ca de multe ori nici nu o constientizam. Va stiti agresivi? Cu siguranta, nu!
Exista printre cunostintele mele, un domn care este foarte bisericos; are circa 40 de ani, merge la biserica, este un bun inchinator, un practicant al religiei. Cu toate aceste calitati, femeia de langa el, prietena lui, simtea langa el un disconfort extraordinar. Cei doi au venit la mine sa ma intrebe de ce se intampla acest lucru, de ce ea simte astfel. Daca o priveai pe tanara cu un ochi care vede aura, constatai ca in preajma barbatului respectiv aura ei era perforata, zdrentuita parca. Concluzia este ca barbatul avea o agresivitate inconstienta, foarte puternica, care zdrentuia aura partenerei sale. El s-a mirat atunci — de unde agresivitate, cand se stia pios, milostiv? Stand un pic de vorba cu el, am aflat ca mai fusese casatorit, divortase si ii purta o ura inversunata, primei sale sotii. E lesne de inteles ca, in preajma lui, orice femeie simte un mare disconfort, pentru ca el se impotriveste femeii in sine. Afland acestea, barbatul m-a intrebat ce-i de facut. „Trebuie sa-ti rezolvi agresivitatea inconstienta“, i-am spus. In viata sa constienta, el era bun, milostiv, insa inconstient era agresiv. El stia ca este bun ca painea lui Dumnezeu — facea si pomeni, punea lumanari la biserica — nu agresiv.
„Cum sa-mi dizolv agresivitatea inconstienta?“ m-a intrebat.
L-am sfatuit ca in fiecare zi, in rugaciunile sale, sa o pomeneasca pe fosta lui sotie si sa ceara pentru ea putere, sanatate, gandire buna.
„Cum sa cer asa ceva pentru ea? Este o scorpie, cea mai mare scorpie!, a ripostat el. Nu pot sa ma rog pentru ea!“
„Trebuie sa depasesti acest nu pot! Numai daca te rogi pentru ea, o sa-ti dizolvi agresivitatea inconstienta“.
„Dar nu merita…“, mi-a raspuns.
„Tocmai pentru ca nu merita! Cu cat te rogi mai mult pentru ea, cu atat ea va inflori, acolo unde se afla“.
„Dar nu merita sa infloreasca! Vreau sa piara, sa se usuce!“
„Iata, cred ca ti-ai constientizat destul de bine de ce, cand se afla langa tine, partenera are aura zdrentuita!“, i-am zis eu atunci.

Ce se intampla, cand ai o aura zdrentuita? Esti vulnerabil. Poti sa iei foarte usor o gripa sau o infectie, de exemplu. In acelasi timp, poti resimti influenta negativa ce vine dinspre o anumita persoana, sau pur si simplu din campurile din jurul nostru (din care, cand suntem sanatosi, selectam numai pozitivitatea). Revenind, pot sa va spun ca acel pacient a reusit, pana la urma, sa se vindece, sa se roage cu bucurie pentru acea „scorpie“. In cele din urma, a inceput sa vada ca nu era chiar asa de scorpie cum credea el, si ca numai incarcatura lui de ura o facea pe fosta lui sotie sa para atat de rea.
Cu totii avem o doza de agresivitate inconstienta, sa stiti. Ne nastem cu ea. Ea este baza complexului Cain. Inconstient, vrei sa-l elimini pe semenul tau. Omul se simte bine daca elimina un om. Subconstientul se simte bine, cand lichideaza pe cineva, cand extermina. Ce inseamna acest lucru? Sa ne gandim la serviciu, de exemplu. Toti colegii iti par rai si uraciosi. Te-ai simti bine, daca ai reusi zilnic sa elimini cate unul… Inconstient, deci, purtam in noi complexul Cain — unii mai puternic, altii mai slab. Cert este ca acest complex produce in noi o anumita vulnerabilitate. Cum dispare agresivitatea inconstienta? La modul practic, aceasta agresivitate dispare mancand mai des verdeturi. E un lucru la indemana noastra. Daca mananci verdeturi, descreste agresivitatea inconstienta — foarte simplu. Este una dintre cele 6 retineri: retinerea de la hrana care aprinde simturile, care aprinde agresivitatea. Noi nu ne dam seama, mancam asemenea hrana spre imputinarea vietii noastre si spre uratirea ei.
Dar mai ales terapia iertarii si ofranda remediaza agresivitatea inconstienta. „Impaca-te cu aproapele tau… cu fratele tau, cu parasul tau“. (Matei 5:23-25). Daca ai o aversiune fata de cineva, atunci la rugaciune evoca-i fata senina si „daruieste-i“ mental: pace, sanatate si Har. Agresivitatea inconstienta se imparte si ea in 3 categorii: impotriva ta, impotriva semenului tau si impotriva spatiului in care traiesti. Conflictul psihic cu spatiul predispune la boli de piele, dar si la dizarmonii nervoase.
Cei agresivi impotriva lor insisi sunt foarte multi. Poate tu crezi despre tine ca esti bland. Adesea cei blanzi ii iarta pe toti ceilalti si se ataca pe ei insisi. Asta este o agresivitate impotriva ta. Sa nu spui niciodata: „Nu merit sa traiesc“. Aceasta agresivitate naste predispozitii maladive in zona bazala, a energiilor ancestrale. Bolile uterului pornesc de la aceasta atitudine, de la aceasta auto-depreciere, de la aceasta atitudine de a minimaliza femeia. Daca aveti probleme in zona bazala, la aparatul uretral, sa stiti deci, ca prima masura pe care trebuie s-o luati este sa va schimbati atitudinea fata de voi inseva. Orice alta depreciere naste aici vulnerabilitate.

Text de:  Vasile ANDRU din volumul “Rugăciuni cu puteri vindecătoare”